Aeroportul Chișinău crapă sub presiunea traficului! Tofan cere extinderea de urgență

Premierul Vasile Tofan a mers astăzi la Aeroportul Internațional Chișinău pentru a verifica modul în care infrastructura face față traficului din orele de vârf. Potrivit șefului Guvernului, între orele 05:00 și 07:00 au fost operate 16 zboruri, iar în asemenea intervale aeroportul funcționează „la limita capacității”.

Tofan afirmă că traficul de pasageri s-a dublat în doar doi ani, iar în 2026 Aeroportul Chișinău ar urma să depășească pragul de 7 milioane de pasageri, deși infrastructura actuală a fost proiectată pentru aproximativ jumătate din acest volum.

Premierul spune că a cerut administrației aeroportului mai multe măsuri care pot fi implementate rapid, printre care suplimentarea locurilor de așteptare, instalarea unor puncte mobile de cafea și mâncare pentru reducerea cozilor, precum și alocarea mai multor resurse pe liniile de control în orele aglomerate.

Totodată, Tofan a solicitat ca produsele moldovenești, inclusiv vinurile și dulciurile, să fie amplasate în zona comercială centrală a aeroportului, unde circulă cei mai mulți pasageri.

„Nu e normal ca vinurile noastre să stea în spatele sălii, iar whisky-ul de import să ocupe zona cu cel mai mare trafic. Aeroportul este și una dintre primele vitrine ale țării noastre”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că aceste măsuri nu rezolvă problema principală, și anume capacitatea insuficientă a terminalului.

În acest context, Vasile Tofan a declarat că lucrările de reconstrucție și extindere a terminalului actual trebuie să înceapă cel târziu în luna octombrie. Potrivit lui, procedura de achiziție a fost deja întârziată din cauza contestațiilor, iar autoritățile „nu își mai pot permite să piardă timp”.

Premierul le-a mulțumit angajaților aeroportului și Poliției de Frontieră pentru activitatea desfășurată în condițiile unui trafic mult peste capacitatea pentru care a fost proiectată infrastructura actuală.

„Avem nevoie de un aeroport mai mare și mai modern, ca să valorificăm mai bine creșterea traficului, dar și, pur și simplu, ca să tratăm pasagerii cu respect și să le oferim condiții normale”, a conchis Tofan.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.