Vlad Cebotari, despre cazul FLYONE și conflictul cu statul: „Este o expropriere forțată”

Președintele Consiliului de administrație al FLYONE, Vlad Cebotari, califică drept „expropriere forțată” acțiunile autorităților în raport cu compania. El susține că în spatele acestor măsuri și presiuni n-ar fi altceva decât o tentativă de preluare a afacerii. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Contrasens”.

„În esență, ceea ce s-a produs și deciziile pe care le-au luat comisia este o expropriere forțată. Este un lucru și ilegal și neconstituțional”, a declarat Cebotari.

Cebotari susține că în aceste „acțiuni agresive și ilegale” ar fi implicate persoane care au deținut anterior funcții importante în stat.

„S-au pornit niște acțiuni agresive, ilegale de intimidare și țintite de preluare a afacerii de către anumite persoane care la o anumită etapă dețineau anumite roluri și funcții în instituții ale statului. Este un lucru asupra căruia multe curți, atât de arbitraj, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului și instanțe naționale, s-au expus că aceasta este o expropriere. Ea poate fi realizată doar contra unei compensări juste și adecvate”, a afirmat președintele Consiliului de administrație al FLYONE.

În altă ordine de idei, Cebotari a vorbit despre ponderea economică a companiei, menționând că doar FLYONE Moldova generează o cifră de afaceri echivalentă cu aproximativ 1% din PIB-ul Republicii Moldova, în timp de la nivelul întregului grup FLYONE acest indicator ajunge la circa 3% din PIB.

„Doar compania moldovenească contribuie cu aproximativ 1% la PIB-ul țării. Acum, făcând referire la creșterea anuală pe care noi o prognozăm, prognozăm creșterea PIB de 1% și ceva până la 2%. Imaginați-vă că acum statul decide că nu are nevoie de 1% din PIB și impactul care va fi pentru față de creștere economică”, a spus reprezentantul FLYONE.

În context, el a atras atenția că, dacă autoritățile vor continua presiunile și blocajele, Republica Moldova va pierde această contribuție, deoarece banii se vor duce în altă țară.

„Această cifră de afaceri va rămâne, doar că nu în această țară. Pentru că locul sfânt nu rămâne pustiu, imediat va fi înlocuit de către cineva și cu siguranță acesta nu vor fi operatori din Republica Moldova. Aceștia vor fi operatori străini și atunci mai dăruim un procent din PIB-ul țării unui alt stat dacă noi nu avem nevoie de acest procent din economia națională”, a subliniat Vlad Cebotari.

Declarațiile vizează decizia din 22 iunie a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care FLYONE este somată să-și schimbe proprietarii în termen de 90 de zile. Acest termen expiră pe 22 septembrie 2026. Operatorul aerian refuză însă înstrăinarea acțiunilor și a atacat decizia în instanță, inlusiv a apelat la arbitraj internațional.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.