Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) trage un semnal de alarmă asupra problemelor de gestionare a patrimoniului public, cu accent pe clădirea Parlamentului, care, deși renovată, nu a fost dată oficial în exploatare. Conform raportului de audit privind rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) pentru anul 2024, aceste întârzieri au generat disfuncționalități grave în raportările contabile și au afectat corectitudinea situațiilor financiare.
„Deficiențele constatate în procesul de dare în exploatare a clădirii Parlamentului Republicii Moldova au condiționat tergiversarea transmiterii unor bunuri de către MIDR și, ca urmare, au generat o supraevaluare masivă a bilanțului consolidat: 581,6 milioane de lei în contul „Clădiri” și 36,9 milioane de lei în contul „Instalații de transmisie”. Mai mult, ministerul nu a asigurat reevaluarea a șase imobile gestionate de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, cu o suprafață totală de 405,8 m² și o valoare inițială de 188,4 mii lei. Deși nu s-au putut obține probe suficiente și adecvate pentru a stabili valoarea justă a acestora, Curtea de Conturi avertizează că supraevaluarea grupei de conturi „Clădiri” ar putea fi una semnificativă”, se arată în raportul auditorilor.
Potrivit auditorilor, tergiversările în transmiterea bunurilor aferente clădirii Parlamentului au dus la o supraevaluare artificială a bilanțului MIDR în conturile „Clădiri” și „Instalații de transmisie”. Mai mult, șase imobile gestionate de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, cu o suprafață totală de peste 400 m², nu au fost reevaluate, ceea ce contravine obligațiilor legale privind actualizarea patrimoniului de stat.
Raportul relevă și alte deficiențe majore: infrastructura feroviară și terenurile aferente nu sunt înregistrate în contabilitatea Agenției Proprietății Publice și nici a MIDR, lăsând în aer evidența patrimoniului feroviar, proiectele sociale de locuințe pentru persoanele vulnerabile, finanțate din împrumuturi externe, nu au fost finalizate, deși autoritățile locale au început rambursarea creditelor, reforma feroviară este blocată din cauza lipsei de delimitare clară a patrimoniului și a implementării incomplete a noului Cod al transportului feroviar, transformarea Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” în S.A. „Administrația Națională a Drumurilor” bate pasul pe loc, deși termenul legal pentru reorganizare a expirat în 2023.
În privința auditului intern din cadrul MIDR, Curtea de Conturi notează o subdimensionare cronică: doar 3 din cele 6 posturi sunt ocupate, ceea ce reduce drastic capacitatea de monitorizare și control asupra activităților ministerului.
Dintre cele 10 recomandări anterioare ale Curții de Conturi, doar jumătate au fost implementate complet, în timp ce 4 au fost complet ignorate. Concluzia: opinia cu rezerve persistă, iar disfuncționalitățile grave în gestionarea patrimoniului public – inclusiv a clădirii Parlamentului – continuă să erodeze încrederea în administrarea corectă a bunurilor statului.
