Economia șchiopătează, dar creditarea zboară! Ce se întâmplă cu firmele din Moldova?

După ani de stagnare și prăbușiri în încrederea mediului de afaceri, Republica Moldova înregistrează o revenire spectaculoasă în ceea ce privește creditarea agenților economici, susține economistul Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”. În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, din 23 mai 2025, expertul a prezentat date care confirmă cea mai mare creștere a creditării din istoria țării, în pofida scăderii producției industriale și a crizei din agricultură.

După ce în perioada post-criza bancară (2014–2024) creditarea netă a rămas negativă, începutul anului 2025 aduce o îmbunătățire bruscă a indicatorului. „În trimestrul doi sau trei, acest indicator ar putea reintra în teritoriul pozitiv”, a spus Ioniță, explicând că volumul creditelor noi luate de companii a crescut, în timp ce depozitele acestora la bănci au început să scadă.

Potrivit expertului, în ultimele 12 luni, agenții economici au luat aproape 50 de miliarde de lei în credite noi, cu un vârf înregistrat la finalul lui 2024 și începutul lui 2025. „Este cel mai mare volum de credite acordat vreodată mediului de afaceri în Moldova”, afirmă economistul.

În trimestrul I 2025, datoria totală a companiilor față de bănci a crescut cu 4,1 miliarde de lei – o altă cifră record pentru economia națională.

Un alt factor-cheie în relansarea creditării este scăderea dobânzilor. În primul trimestru al anului:

Dobânda la credite în lei a coborât la 8%, cel mai mic nivel din istorie;
Dobânda la creditele în valută străină a fost de 5,9%.
Ioniță notează că peste 60% din împrumuturi sunt în lei, iar tendința este ca firmele să aleagă credite pe termen lung – peste 5 ani.

Pentru prima dată în istorie, datoria totală a firmelor față de bănci a trecut pragul de 50 miliarde de lei, echivalentul a 15,5% din PIB – în creștere de la 14,4% în 2024 și 12,8% în 2023. Potrivit estimărilor expertului, acest nivel ridicat al creditării ar putea fi păstrat pe termen lung doar dacă economia continuă să se dezvolte.

Cele mai mari creșteri ale soldului creditelor bancare s-au înregistrat la credite ipotecare, consum, comerț, sectorul energetic, finanțare nebancară, construcții și servicii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#business #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.