Economia șchiopătează, dar creditarea zboară! Ce se întâmplă cu firmele din Moldova?

După ani de stagnare și prăbușiri în încrederea mediului de afaceri, Republica Moldova înregistrează o revenire spectaculoasă în ceea ce privește creditarea agenților economici, susține economistul Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”. În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, din 23 mai 2025, expertul a prezentat date care confirmă cea mai mare creștere a creditării din istoria țării, în pofida scăderii producției industriale și a crizei din agricultură.

După ce în perioada post-criza bancară (2014–2024) creditarea netă a rămas negativă, începutul anului 2025 aduce o îmbunătățire bruscă a indicatorului. „În trimestrul doi sau trei, acest indicator ar putea reintra în teritoriul pozitiv”, a spus Ioniță, explicând că volumul creditelor noi luate de companii a crescut, în timp ce depozitele acestora la bănci au început să scadă.

Potrivit expertului, în ultimele 12 luni, agenții economici au luat aproape 50 de miliarde de lei în credite noi, cu un vârf înregistrat la finalul lui 2024 și începutul lui 2025. „Este cel mai mare volum de credite acordat vreodată mediului de afaceri în Moldova”, afirmă economistul.

În trimestrul I 2025, datoria totală a companiilor față de bănci a crescut cu 4,1 miliarde de lei – o altă cifră record pentru economia națională.

Un alt factor-cheie în relansarea creditării este scăderea dobânzilor. În primul trimestru al anului:

Dobânda la credite în lei a coborât la 8%, cel mai mic nivel din istorie;
Dobânda la creditele în valută străină a fost de 5,9%.
Ioniță notează că peste 60% din împrumuturi sunt în lei, iar tendința este ca firmele să aleagă credite pe termen lung – peste 5 ani.

Pentru prima dată în istorie, datoria totală a firmelor față de bănci a trecut pragul de 50 miliarde de lei, echivalentul a 15,5% din PIB – în creștere de la 14,4% în 2024 și 12,8% în 2023. Potrivit estimărilor expertului, acest nivel ridicat al creditării ar putea fi păstrat pe termen lung doar dacă economia continuă să se dezvolte.

Cele mai mari creșteri ale soldului creditelor bancare s-au înregistrat la credite ipotecare, consum, comerț, sectorul energetic, finanțare nebancară, construcții și servicii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#business #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”