Romgaz dă drumul robinetului pentru Moldova – dar la preț dublu

23 Mai 2025, 14:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2025, 14:57 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul energetic Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, intenționează să intre direct pe piața din Republica Moldova prin înființarea unei subsidiare de trading, care ar putea acoperi până la 30% din necesarul de gaze naturale al țării vecine.

„Există un potențial maxim de 1 miliard de metri cubi, cât este consumul total al Moldovei. Noi estimăm că am putea acoperi între 20% și 30% din acest volum”, a declarat directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, citat de Profit.ro.

Spre deosebire de România, unde Romgaz este obligată prin lege să vândă gaze la un preț reglementat de 120 lei/MWh pentru consumatorii casnici și CET-uri până în martie 2026, piața din Republica Moldova este complet liberalizată. Acest aspect creează o oportunitate de a vinde gazele la prețuri mai mari.

„Diferența dintre prețurile din România și cele din Republica Moldova, chiar și după scăderea tarifului de transport, ne permite să valorificăm gazele la un preț mai bun peste Prut”, se menționează într-un document oficial al Romgaz.

Planul de extindere a Romgaz în Moldova vine și în contextul în care compania se pregătește să majoreze semnificativ producția, odată cu extragerea gazelor din zăcământul offshore Neptun Deep, dezvoltat împreună cu OMV Petrom. Producția din Marea Neagră este așteptată să înceapă în 2027.

De altfel, Energocom, traderul de stat al Republicii Moldova, a semnat deja primul său contract pe termen lung cu OMV Petrom pentru livrări de gaze provenite din Neptun Deep, consolidând astfel poziția României ca furnizor strategic pentru securitatea energetică a Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.