Agenții economici transnistreni exportă „la greu” mărfuri în UE. De unde importă cel mai mult

La data de 24 decembrie 2021, 2248 de agenți economici din regiunea transnistreană erau înregistrați conform cerințelor legislației în vigoare a Republicii Moldova. Potrivit datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, 1754 au fost luați la evidență provizorie și 494 în mod permanent.

Datele mai arată că, agenții economici din regiunea transnistreană exportă cel mai mult pe piețele UE. Astfel, 57,2% a mărfurilor companiilor din regiune, înregistrate la ASP și cu acte permisive moldovenești au fost exportate în UE. Volumul exporturilor în UE a crescut față de anul 2020 când, pe piețele din UE au ajuns 56,6% dintre mărfuri.

De asemenea, cea mai mare parte din bunurile importate în regiune sunt originare din statele-membre ale UE (42 %).

Agenții economici din raioanele de est ale țării, înregistrați permanent sau temporar la ASP și care desfășoară activitate comercială externă, solicită și obțin de la Camera de Comerț și Industrie (CCI) a Republicii Moldova certificate de origine a mărfii (forma ,,C”, ,,A”, ,,CT-1″ și ,,EUR.1″), cu respectarea prevederilor acordurilor Organizației Mondiale a Comerțului, angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova şi a legislației naționale în vigoare.

Astfel, pe parcursul anului 2021, conform datelor furnizate de CCI, categoriilor de întreprinzători menționați supra le-au fost perfectate 2972 de certificate moldovenești de origine nepreferențială a mărfurilor (1684 în anul 2020).

Totodată, conform evidențelor Serviciului Fiscal de Stat, la data de 15.12.2021, erau înregistrate în sistemele informaționale ale Republicii Moldova 39 de patente valabile ale cetățenilor domiciliați în localitățile din stânga Nistrului și mun. Bender, cele mai multe vizează sfera comerțului cu amănuntul (14), serviciile de frizerie și cosmetice (8) ș.a.

Amintim că, antreprenorii din regiune beneficiază de un șir de scutiri de plăți/ taxe ecologice, vamale și fiscale, efectuând activ operațiuni comerciale externe.

#regiunea transnistreana #agenti economici #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.