Ajutor la căldură! Milionarii să-și pună pofta în cui. Statul anunță verificări la sânge

Sistemul de compensații la energie are mai multe restricții pentru anumite categorii de beneficiari. Potrivit informațiilor Corinei Ajder, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, persoanele cu dividende ce depășesc 1 milion de lei nu vor putea beneficia de compensații. De asemenea, gospodăriile ale căror bunuri însumează mai mult de 4 milioane de lei nu vor putea obține compensații, indiferent de veniturile declarate în cererea de obținere a gradului de vulnerabilitate energetică.

Într-un podcast de la Europa Liberă, Corina Ajder a subliniat că, în acest an, se iau măsuri pentru a exclude riscul obținerii compensațiilor de către persoanele cu venituri semnificative. „Suntem mai stricți. Aplicăm mai multe filtre decât anul trecut”, a afirmat secretara de stat.

Aceasta a recunoscut că au existat încercări în anul precedent, când persoane cu venituri substanțiale au încercat să obțină grade de vulnerabilitate energetică. Cu toate acestea, se afirmă că în prezent se implementează filtre mai riguroase pentru a preveni astfel de practici.

Corina Ajder a menționat că aproximativ 30.000 de gospodării au fost mutate anul trecut de la o categorie de vulnerabilitate energetică la alta mai joasă în urma testelor antifraudă. În ceea ce privește actualul sezon rece, plafoanele cantităților de energie compensate ar putea rămâne la nivelul anului precedent, cu o decizie care urmează să fie aprobată în curând de către Guvern.

În primele trei săptămâni ale lunii noiembrie, platforma de compensații a înregistrat peste 330.000 de cereri, dintre care aproximativ 150.000 au fost procesate cu sprijinul asistenților sociali. Alte 100.000 de cereri sunt pe cale de a fi înregistrate în sistem, iar termenul limită pentru depunerea cererilor este până la data de 25 a fiecărei luni pe durata sezonului rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #Energie #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.