Politica, cel profitabil business din Moldova – Analistul Armand Goșu devoalează strategiile financiare din culise

Într-un interviu pentru Europa Liberă, cunoscutul istoric român, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic, a spus că politica din Republica Moldova a devenit cel mai profitabil business și aici se fac cei mai mulți bani, atrăgând atenția asupra modului în care finanțările externe influențează partidele și orientarea acestora.

Potrivit lui Goșu, politicienii moldoveni aleg orientările lor în funcție de potențialul de a obține finanțări externe pentru a-și crește partidele, în funcție de bazinul electoral.

„A fost o competințe timp de 30 de ani între partidele pro ruse. Au fost comuniștii, socialiștii sau adresat publicul rusofon care public nu e compus doar din oameni care vor cu Rusia. Foarte mulți vor cu UE, dacă ar fi vrut cu Rusia ar fiu plecat și ar fi fost mobilizați pe frontul din Ucraina. Cei care se adresează acestui public au fost în competiție pentru banii Moscovei. Rusia trimitea sume mari de bani. În prezent, aceste partide există și fără banii Moscovei există pentru că e un electorat pro rus care e compus din foarte mulți etnici români pentru care moldovenismul a devenit o ideologie acceptate și susținută, a explicat într-un interviu pentru Europa Liberă, cunoscutul istoric român, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic”, a explicat analistul.

Goșu subliniază că aceste partide pro-ruse au căutat sprijin financiar și mediatic din partea Moscovei, care a trimis sume semnificative de bani pentru a influența electoratul și pentru a susține aceste partide în competiția politică. Cu toate acestea, el observă că resursele financiare și sprijinul mediatic din partea Rusiei au scăzut în prezent.

„Lucrurile se complică pentru că nu mai ai la dispoziție poziții asumate de unele partide”, explică Goșu, sugerând că diversificarea și împrăștierea sprijinului rus în diferite partide politice a redus eficacitatea manipulărilor Moscovei.

Analistul susține că, în momentul de față, Moscova are resurse mai limitate pentru a funcționa pe piața politică din Republica Moldova și a manipula electoratul. Aceasta ar putea duce la o schimbare în dinamica politică, în care partidele ar putea fi forțate să se bazeze mai mult pe susținerea internă și pe platformele politice clare pentru a atrage voturile cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.