Analiză Reuters// UE se confruntă cu dificultăți în încercarea de a îngheța averile oligarhilor ruși sancționați

25 Mart. 2022, 10:11
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
25 Mart. 2022, 10:11 // Au Bani //  MD Bani

După ce Rusia a invadat Ucraina, Uniunea Europeană încearcă să înghețe averile oligarhilor și oficialilor ruși de rang înalt. Totuși, oficialii întâmpină dificultăți în acest proces, arată o analiză Reuters.

În urma invaziei, UE a introdus noi sancțiuni împotriva Rusiei în fiecare săptămână, adăugând pe „lista neagră” aproape 700 de politicieni de top, oameni de afaceri și personal militar. Astfel, 42 de oligarhi superbogați au fost supus sancțiunilor, printre ei se numără și proprietarul clubului de fotbal Chelsea, Roman Abramovici, și magnatul bancar Mihail Fridman.

Așadar, persoanele de pe lista sancțiunilor urmează să aibă conturile bancare și activele înghețate. Totuși, până acum doar o mică parte din fondurile lor au fost afectate, din cauza dificultăților întâmpinate în aplicarea sancțiunilor, potrivit oficialilor UE și datelor guvernamentale din mai multe țări membre.

De exemplu, Germania, cea mai mare economie a UE, nu a oferit detalii despre activele înghețate până acum. Berlinul a înființat un grup de lucru săptămâna trecută pentru a aplica sancțiunile, iar ministerul economiei a declarat pentru Reuters că se așteaptă să raporteze progresele într-o săptămână sau două.

De asemenea, Austria și Irlanda au refuzat să precizeze dacă au înghețat până acum bunuri ale celor sancționați, la fel ca Cipru și Malta, care în ultimii ani au eliberat „pașapoarte de aur” persoanelor bogate, inclusiv rușilor.

Unele țări care au raportat înghețarea unor active spun că au atins doar o mică parte din averea supusă sancțiunilor.

Ministerul olandez de Finanțe, de exemplu, a declarat că a înghețat aproximativ 390 de milioane de euro în tranzacții și depozite financiare. Potrivit estimărilor guvernului, aceasta reprezintă doar aproximativ 1% din averea persoanelor sancționate aflată în conturi bancare, trusturi și alte vehicule financiare din Olanda și din centrele offshore legate de țară.

Italia, una dintre cele mai active țări din UE în confiscarea bunurilor fizice, a pus până acum sechestru pe iahturi și vile în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro, dar nu a afectat încă averea lichidă a oligarhilor, deoarece se crede că o mare parte din aceasta este stocată în conturile bancare ale unor alte persoane sau în trusturi fără beneficiar efectiv, a spus șeful poliției fiscale italiene, Giuseppe Zafarana.

De asemenea, Spania nu a înghețat niciun cont bancar, au spus autoritățile, dar a reținut cel puțin trei iahturi de lux legate de persoane aflate pe lista neagră.

Portugalia a blocat un singur cont deținut de o persoană sancționată, cu doar 242 de euro în el, a declarat o sursă bancară familiarizată cu chestiunea.

Belgia pare să fi fost cea mai de succes țară din UE până acum. A înghețat circa 2,7 miliarde de euro în conturi bancare și 7,3 miliarde de euro în tranzacții, dar nu a identificat nicio proprietate care aparține direct sau indirect unei persoane aflate pe lista neagră, a precizat Ministerul de Finanțe.

Abramovici și Fridman nu au răspuns la solicitările Reuters pentru comentarii. Fridman a spus anterior că sancțiunile împotriva sa pentru invadarea Ucrainei de către Rusia sunt „nefondate”.

Statele Unite, care au impus sancțiuni similare Rusiei, se confruntă, de asemenea, cu dificultăți în înghețarea activelor, din cauza piedicilor legale. În plus, se crede că oligarhii își păstrează majoritatea activelor în afara UE și a Statelor Unite.

Elveția a declarat joi că a înghețat 6,2 miliarde de dolari din activele rusești sancționate. Se estimează că băncile elvețiene au depozite și active rusești de până la 213 de miliarde de dolari.

UE are dificultăți în aplicarea sancțiunilor, deoarece aceasta depinde de statele membre, care de multe ori nu au instrumentele legale, personalul și, în unele cazuri, voința politică pentru a ținti investitorii bogați, a spus un înalt oficial al UE.

„Din punct de vedere istoric, aplicarea sancțiunilor în UE nu a fost consecventă. Ceea ce se decide la nivelul UE nu este neapărat implementat așa cum se cere la nivelul statelor membre”, a spus David Savage, expert în sancțiuni la firma de avocatură Stewarts.

Comisia Europeană încearcă să rezolve aceste dificultăți. În acest sens, s-a înființat luna aceasta un grup de lucru „sechestrează și confiscă”, special pentru a impune sancțiuni împotriva oligarhilor.

Până acum, însă, grupul de lucru nu a identificat niciun bun care să trebuiască să fie înghețat de urgență, a declarat înalt oficial al UE, sub protecția anonimatului.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a spus că statele UE sunt obligate să raporteze măsurile luate pentru implementarea sancțiunilor, dar a refuzat să spună dacă toate au făcut acest lucru și nu a precizat valoarea activelor înghețate până acum.

Anul trecut, Comisia a propus înființarea unui „depozitar de schimb de informații privind sancțiunile” până la sfârșitul anului 2021 pentru a facilita procesul. Acest depozitar „se află în prezent în faza de dezvoltare”, a spus purtătorul de cuvânt.

Chiar și atunci când există voință politică de a acționa, nu este ușor să găsești bogăția oligarhilor.

După patru runde de sancțiuni, UE încă lucrează pentru a înlătura lacunele care permit persoanelor sancționate să-și protejeze banii prin intermediul unor terțe părți, trusturi sau tranzacții cu criptomonede, au spus diplomații.

Chiar și atunci când sunt aplicate integral, sancțiunile UE nu pot merge, de obicei, mai departe decât înghețarea activelor.

În majoritatea țărilor, aceasta înseamnă că activele nu pot fi vândute, dar pot fi încă folosite. Un oligarh ar putea trăi, teoretic, într-o vilă „înghețată”.

În ciuda grupului de lucru „sechestrează și confiscă” al Comisiei, confiscarea – momentul când statul preia controlul asupra unui bun și chiar profită din vânzarea acestuia – este adesea imposibilă.

„În majoritatea statelor membre, acest lucru nu este posibil și este necesară o condamnare penală pentru confiscarea bunurilor”, a precizat CE într-o declarație pentru Reuters.

În Polonia, de exemplu, confiscarea bunurilor ar necesita o modificare a constituției, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Muller.

Franța a înghețat aproximativ 850 de milioane de euro din activele persoanelor aflate pe lista neagră, inclusiv proprietăți și iahturi, a anunțat Ministerul de Finanțe. Dar bunurile fizice pot fi încă folosite de proprietarii lor.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.