(VIDEO) Istorii de succes! Uniunea Europeană susține crearea și dezvoltarea clusterelor în regiunile Cahul și Ungheni

Clusterul este un model de afaceri care presupune cooperarea între întreprinderi mici și mijlocii/antreprenori, pe de o parte și structuri de suport din partea autorităților publice, mediul academic, societatea civilă, pe de altă parte. Elementul distinctiv al clusterelor este organizarea flexibilă, fiecare membru îndeplinind anumite activităţi în funcţie de cerinţele pieţei şi de strategia clusterului.

La nivel european, clusterele s-au afirmat ca un model eficient de competitivitate regională. În Republica Moldova, conceptul de clustere este abia la început. Turismul, produsele agroalimentare, mobila sau textilele sunt câteva sectoare cu potențial de clusterizare în Republica Moldova.

Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF oferă sprijinul financiar necesar pentru consolidarea acestor lanțuri valorice locale și clusterelor din regiunile Cahul și Ungheni.

Căpșunele, un lanț valoric în regiunea Ungheni

Antreprenoarea Zinaida Plămădeală din Ungheni reprezintă Asociația „Berries Group”, care reunește cinci producători de căpșune care au în gestiune anual terenuri cu o suprafață de 40-50 ha, în satele Sculeni și Petrești. Căpșunele sunt reprezentative pentru regiunea Ungheni, iar inițiativa creării unui cluster bacifer este determinată de câteva avantaje regionale. Regiunea Ungheni oferă o sursă stabilă și durabilă de apă pentru irigare, iar culturile bacifere au prezentat dintotdeauna interes pentru fermierii locali mari și mici, fiind generatoare de venituri. Totodată, proximitatea cu Uniunea Europeană oferă acces la o piață de desfacere mare.

„Clusterizarea este o platformă de cooperare eficientă și de creare a parteneriatelor în cadrul lanțurilor valorice, iar acest instrument este unul necesar și oportun dezvoltării sectorului bacifer din raionul Ungheni, dar și pentru toată țara”, spune Zinaida Plămădeală.

„Berries Group” a reușit să-și mărească volumul de producție datorită cooperării și asocierii. De asemenea, și-au permis să investească în infrastructura de post-recoltare, inclusiv camere de pre-răcire, camere de păstrare a fructelor și ulterior facilități pentru uscarea fructelor.

Strugurii, un lanț valoric în regiunea Cahul

La Cahul, strugurii sunt un lanț valoric cu potențial de dezvoltare. Directorul executiv al Asociației Producătorilor de Struguri de Masă din Cahul, Sergiu Tutovan notează că producerea strugurilor de masă în raionul Cahul este o ramură cu tradiții care aduce valoare sectorului agrar al regiunii. În prezent, în raionul Cahul sunt circa 3000 de ha de terenuri plantate cu struguri de masă, recolta medie fiind de 6 tone per ha. Totodată, 40 la sută din producție este direcționată pentru consum local, iar 60% se exportă preponderent în România și alte piețe ale UE, Belarus și Federația Rusă.

„Clusterul prin esență include un cerc mult mai larg al actorilor lanțului valoric, începând de la producătorii de material săditor, furnizorii de input-uri, producătorii de struguri de masă, depozite frigorifice cu linii de ambalare și sortare și transportatorii de struguri care se vor ocupa de livrarea lor în piețe”, explică Sergiu Tutovan.

Spre deosebire de alte forme de asociere, clusterul permite unirea eforturilor separate ale actorilor-cheie pentru rezolvarea problemei în comun recunoscută a tuturor segmentului lanțului valoric. Antreprenorul Sergiu Tutovan menționează că până acum au avut loc mai multe ședințe de informare și consultare cu potențiali membri ai viitorului cluster, iar în curând urmează să fie semnat un memorand privind activitatea clusterului.

Foaia de parcurs pentru dinamizarea dezvoltării economice locale în regiunea Cahul și Ungheni

În Republica Moldova, ca și în alte state din Parteneriatul Estic, conceptualizarea și implementarea clusterelor este abia la început, chiar dacă noțiunea a fost deja încorporată în unele documente de politici publice.

Uniunea Europeană, prin intermediul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, susține dezvoltarea și consolidarea lanțurilor valorice și a clusterelor din regiunile Cahul și Ungheni. Cu acest scop, a fost elaborată de reprezentanții locali ai sectorului privat, în parteneriat cu autoritățile publice locale și Camera de Comerț și Industrie din raioanele Cahul și Ungheni, câte o Foaie de parcurs pentru fiecare regiune, unde a fost analizată situația economică a raionului, inclusiv din zona rurală și cea urbană.

În document au fost evidențiate lanțurile valorice cu toate verigile lor, de la obținerea materiei prime până la comercializarea produsului finit. În baza acestei analize, au fost selectate lanțuri valorice cu potențial economic în creștere și obținere a valorii adăugate mari, pondere mare în viața social-economică, cu oportunități de satisfacere a pieței interne și export. Așadar, în regiunea Cahul au fost identificate 4 lanțuri valorice (strugurii de masă, turism, vinificație și oieritul), iar în regiunea Ungheni (turism, căpșuni, mobilă și covoare).

Foaia de parcurs reprezintă platforma de inițiere a intervențiilor sistemice ale Programului „EU4Moldova: Regiuni cheie”, finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF, pentru dinamizarea dezvoltării economice locale în regiunile Cahul și Ungheni în perioada 2021-2025.

Documentul se bazează pe implementarea unor intervenții pe termen scurt și în majoritatea cazurilor cu resurse proprii existente, menite să testeze și să mobilizeze parteneriatele locale, care au scopul să producă câteva „victorii rapide” pe dimensiunea de creare a lanțurilor valorice, care ulterior vor beneficia de asistență tehnică, consultanță și finanțarea inițiativelor comune.

#EU4Moldova: Regiuni-cheie #Berries Group #clustere #ungheni #cahul #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.