Sancţiunile occidentale încep să taie suflul economiei Rusiei

Inflaţia din Rusia a accelerat la cel mai ridicat nivel din 2015, industria de petrol şi gaze, motorul economiei ruseşti, este sub presiune puternică, iar fondul pentru zile negre al ţării se topeşte.

Inflaţia anuală din Rusia a accelerat la 14,53% în săptămâna încheiată pe 18 martie, cel mai ridcat nivel din noiembrie 2015, în creştere de la 12,54% cu o săptămână în urmă, în condiţiile în care rubla aflată în depreciere puternică a împins dramatic preţurile în sus pe fondul sancţiunilor occidentale fără precedent, scrie Reuters.

Banca centrală a ţării, care ţinteşte o inflaţie anuală de 4%, şi-a menţinut dobânda de referinţă la 20% în martie, avertizând cu privire la o iminentă creştere pronunţată a inflaţiei şi la un viitor declin economic.

În acelaşi timp, războiul purtat de Putin în Ucraina şi valul de sancţiuni occidentale lansat ca reacţie la acesta încep să afecteze motorul economic al Rusiei: industria de petrol şi gaze, notează The Wall Street Journal.

SUA şi Canada şi-au suspendat importurile de petrol, în timp ce UE analizează un posibil embargo. În cea mai mare parte, sancţiunile occidentale au evitat o limitare directă a majorităţii exporturilor de energie ruseşti, însă restricţiile americane şi europene au tăiat deja accesul Rusiei la finanţare şi la tehnologie avansată necesară dezvoltării şi mentenanţei câmpurilor sale pe cale de epuizare.

Între timp, un exod al companiilor de energie occidentale dă peste cap proiecte majore din Arctic până în Oceanul Pacific. Traderii şi băncile au evitat de asemenea încărcăturile cu petrol rusesc în ultimele săptămâni. Toate acestea ameninţă producţia petro-lieră a Rusiei.

„Industria va fi împinsă înapoi cu mulţi ani“, arată Mihail Krutikhin, partener în cadrul RusEnergy. „Va fi o reducere a competitivităţii“.

Orice declin al industriei de energie ar putea eroda una dintre cele mai puternice arme geopolitice ale Moscovei, folosită îndelung pentru a pune presiune pe clienţi şi guverne străine. Economia rusească va avea de asemenea de suferit, în contextul în care sectorul de petrol şi gaze reprezintă aproximativ 40% din veniturile bugetare.

Aproximativ 1,5 milioane de angajaţi din industrie şi-ar putea pierde locurile de muncă până anul viitor, spun analiştii.

Gazele ruseşti sunt la rândul lor o sursă majoră de energie pentru Europa. În timp ce un embargo este deocamdată exclus de oficialii europeni, strategii se grăbesc să-şi reducă dependenţa de Moscova.

De asemenea, fondul suveran al Rusiei, care acumulează veniturile petroliere ale ţării, a scăzut cu 11,5% în termeni lunari în februarie la 154,8 miliarde $, în condiţiile în care valoarea companiilor ruseşti în care a fost investit a scăzut din cauza sancţiunilor, scrie Reuters.

Rusia plănuia să folosească bani din fond pentru a înlocui o parte din împrumuturile de stat în acest an şi să direcţioneze până la o mie de miliarde de ruble din acesta pentru susţinerea pieţei de acţiuni.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sanctiuni #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză