Andreas Dapp: Cu ajutorul GIZ, am creat până acum 40 de locuri de muncă la Comrat

28 Iun. 2022, 11:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
28 Iun. 2022, 11:44 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Compania germană Beurer GmbH, producător de produse medicale specializate în prevenire și diagnosticare, a deschis o unitate de producție la Comrat, Găgăuzia. Entitatea reprezintă un exemplu de implementare cu succes, cu ajutorul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), a unui proiect de investiții în Republica Moldova.

„Suntem încă în procesul de accelerare și formare a primului pas. În prezent încheiem extinderea clădirii de producție, apoi vom aduce mai multe produse în Moldova”, spune Andreas Dapp, directorul de achiziții și producție al companiei, precizând că activitatea noii unități de producție a început în martie 2022.

Potrivit acestuia, intrarea pe piață a companiei germane (sub numele „Beurer MDL”) a creat 40 de locuri de muncă la Comrat.

„Oferim locuri de muncă sigure și securizate într-un mediu de lucru confortabil cu un salariu competitiv. Extindem acum spațiul de producție actual cu aproape 600 m2 suplimentari. Acolo vom crește până la sfârșitul anului viitor până la 80 de angajați. Pașii următori sunt în prezent în curs de evaluare, dar Moldova este o locație strategică pentru creșterea noastră continuă”, afirmă Andreas Dapp.

„GIZ ne-a ajutat mult în analiza pieței și în soluționarea tuturor problemelor”

Actualmente, cu sprijinul GIZ, compania reușește să-și dezvolte afacerea în Zona Economică Liberă „Valkaneș”, subzona Comrat.

„Îi cunoșteam încă din prima mea ședere în Moldova, cu Coroplast. Am fost foarte des în contact. Și după ce am convenit pe intern să analizăm opțiunea Moldova, am contactat GIZ și mi-au organizat întreaga agendă a călătoriei, inclusiv întâlnirile necesare cu autoritățile, alte companii din Moldova. Ne-au sprijinit cu pregătirea tuturor datelor necesare și au organizat a doua călătorie împreună cu CEO-ul nostru la începutul lunii decembrie. Ne-au susținut și în timpul înregistrării și sunt aici și în caz de dificultăți sau provocări.

Am luat decizia la începutul lunii decembrie 2021 și am început producția pe 21 martie. Este un succes în ceea ce privește calitatea și eficiența

Am fost aproape doi ani și jumătate în Moldova, pentru a înființa această fabrică.(…) Este o țară competitivă și nu prea departe. Dar, pe lângă competitivitate, punctul principal era că eram familiarizat cu țara și noile procese.

De asemenea, am fost foarte norocoși să găsim un manager de fabrică foarte capabil și, totodată, sprijinul din partea Invest in Moldova/Gagauzia și a autorităților relevante a fost unul bun. Desigur, și GIZ se apropia de noi în mod regulat.

În prezent, nu există niciun plan de a merge în altă parte decât în Moldova. Suntem foarte fericiți la Comrat și vrem să creștem acolo”, relatează Andreas Dapp.

Peste 25 de proiecte investiționale, atrase de „Invest Moldova” cu sprijinul GIZ

Un alt exemplu de implementare a proiectelor investiționale în Republica Moldova este colaborarea dintre Agenția de Investiții „Invest Moldova” (MIA) și GIZ. Igor Ștefăneț, șeful Direcției Atragere și Protejare Investiții al MIA, relatează că în ultimii 3 ani, instituția a reușit să atragă peste 140 milioane de euro și să creeze peste 15.000 locuri de muncă, inclusiv datorită colaborării cu GIZ pentru fiecare sector economic.

„Noi am reușit să participăm, cu suportul GIZ, la cele mai importante expoziții internaționale dedicate atragerii investițiilor și promovării Republicii Moldova.

Proiectul MEPA a GIZ de acordare a asistenței în vederea atragerii investițiilor străine directe durează de 8 ani. La MIA sunt de peste 3 ani. Din practică, pot să vă spun că pe parcursul lor am avut o colaborare minunată, atât la nivel profesional, cât și personal. Plus, am reușit să atragem împreună peste 25 de proiecte investiționale în Republica Moldova.

Procesul de atragerea investițiilor este unul complex și implică multe etape, începând cu analiza sectoarelor și a zonelor economice, companiilor multinaționale, până la promovarea ofertei investiționale, facilitarea și organizarea vizitelor de studiu, dar și asistare pe toată durata de începere a unei afaceri și gestionarea ei în Moldova.

Pe toate aceste componente, noi am colaborat și am creat instrumente cu suportul GIZ pentru fiecare sector economic. Mă refer aici la studii de piață, analiza sectoarelor economice, profil investițional. Pe fiecare sector economic strategic al țării, având aceste instrumente la bază, cu cifre reale despre sector, cu date despre forța de muncă și costul ei, cu date despre facilități și zone economice libere, noi am reușit să participăm, cu suportul GIZ, la cele mai importante expoziții internaționale dedicate atragerii investițiilor și promovării Republicii Moldova ca destinație investițională atractivă”, declară Ștefaneț.

„Cel mai important de menționat este promovarea R. Moldova ca destinație investițională pe cât mai multe piețe”

Acțiunile dedicate atragerii investițiilor străine, în colaborare cu cei de la GIZ, generează un interes de la 130 de companii pe an. Dintre ele, aproximativ jumătate ne vizitează țara și sunt dispuse să investească aproximativ un miliard de euro.

„Cel mai important de menționat este promovarea Republicii Moldova ca destinație investițională pe cât mai multe piețe, ceea ce genera o vizibilitate nemaiîntâlnită în istoria țării noastre, fapt ce ne ajută să atragem potențiali investitori de la an la an.

Sunt milioane de euro atrase ca investiții. Sunt sute de mii de euro asistență directă către Agenție, sunt mii de locuri de muncă create, dar ce aș vrea sa menționez este și impactul personal al colegilor de la GIZ. Implicarea lor zilnică în procesul de promovare și atragere, dar și cel mai important: transferul de experiență și abilități pe care atestăm zilnic de la colegi. Sunt multe lucruri pe care le-am învățat și le-am preluat, pe care le implementăm zilnic și vor merge cu generațiile următoare de funcționari ce vor ocupa această funcție prestigioasă de promovarea și atragerea investițiilor străine”, a relatat Igor Ștefăneț.

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!