ANRE solicită explicații operatorilor care au majorat prețurile carburanților. Ce va face dacă majorările sunt legale?

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a solicitat de la operatorii care au operat creșteri de prețuri la carburanți să prezinte informații relevante pentru a fi supuse verificărilor. Potrivit ANRE, verificările urmează a fi făcute pentru a exclude eventualele situații de încălcare a prevederilor Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere. ANRE nu explică ce acțiuni urmează a fi realizate în situația în care modificările au fost făcute în limita metodologiei aprobate.

ANRE precizează că decizia aprobată pe 16 iulie nu se referă la marjele pentru comercializarea cu amănuntul a carburanților și, prin urmare, nu putea influența creșterea prețurilor la pompă la stațiile de alimentare.

„Analizând piața internațională a produselor petroliere, se constată că, în perioada 1-16 iulie, media cotațiilor Platts s-a majorat cu 567,85 lei/tona la benzină, 209,6 lei/tona la motorină și 991,89 lei/tona la gazul lichefiat, fapt care influențează direct asupra prețului final stabilit de către operatori”, menționează instituția în cadrul unui comunicat de presă.

În conformitate cu Metodologia de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, prețul de comercializare a fiecărei partide de carburanți se stabilește de fiecare agent economic la un nivel ce nu poate depăși prețul maximal al acesteia, care este determinat reieșind din valoarea medie a cotațiilor medii Platts și a ratei oficiale medii de schimb a monedei naționale pentru 14 zile anterioare zilei efectuării importului, scrie IPN. Pe măsura comercializării complete a fiecărei partide de produse petroliere, prețul pentru partidele noi se stabilește reieșind din prețul maximal de intrare a acestora, în ordine cronologică.

Pentru determinarea prețurilor maximale de fiecare operator, ANRE publică zilnic pe pagina sa oficială web media cotațiilor Platts și media ratelor de schimb a monedei naționale pentru 14 zile anterioare.

Prin hotărârea din 16 iulie, au fost modificate valorile marjelor la comercializarea cu ridicata a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat, pentru semestrul doi al anului 2021. Astfel, pentru o tonă de benzină sau motorină importată, marja comercială va fi cu 380 de lei mai mare, iar în cazul gazului lichefiat – se va majora cu 150 de lei. Potrivit ANRE, „hotărârea a fost aprobată în regim de urgență urmare crizei regionale pe piața produselor petroliere și necesității asigurării cu carburanți a sectorului agricol, companiilor de transport și participanților pieței de vânzări cu amănuntul care nu dispun de licențe pentru importul produselor respective”.

Zilele trecute, mai multe stații PECO au afișat la panou prețuri mai mari cu 15 bani la motorină și la benzina cu cifra octanică 95.

#ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.