ANRE a intervenit de urgență la prețurile en-gros la combustibil. Spune că nu generează scumpirea prețurilor la pompă

Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat în ședință publică modificarea Hotărârii Consiliului de Administrație al ANRE nr. 254 din 14.06.2021.

Potrivit unui comunicat al ANRE, decizia prevede modificarea valorilor marjelor la comercializarea cu ridicata a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat, pentru semestrul doi al anului 2021.

Astfel, pentru o tonă de benzină sau motorină importată, marja comercială va fi cu 380 de lei mai mare, iar în cazul gazului lichefiat – se va majora cu 150 de lei.

Totodată, decizia aprobată astăzi nu va influența creșterea prețurilor cu amănuntul la produsele petroliere, prețul la pompă fiind calculat în baza parametrilor stabiliți anterior.

Intervenția ANRE survine urmare crizei regionale pe piața produselor petroliere și necesității asigurării sectorului agricol, companiilor de transport și participanților pieței de vânzări cu amănuntul care nu dispun de licențe pentru importul produselor respective.

Modificarea a fost aprobată în urma unei runde de consultări publice asupra proiectului în cauză cu participarea părților interesate și a fost operată cu scopul de a evita o destabilizare pe piața produselor petroliere din Republica Moldova. Decizia a fost aprobată în regim de urgență, este una pe termen scurt, ulterior fiind necesară revizuirea Legii privind piața produselor petroliere nr.461/2001, modificată recent prin Legea nr. 54/2021.

ANRE susține că va continua să monitorizeze evoluțiile în procesul asigurării Republicii Moldova cu produse petroliere și va interveni prompt în caz de necesitate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.