ANRE știe că nu-i pe placul oamenilor. Director, despre carburanți: „Agenția nu este una care să creeze plăcere”

„Este o tendință generală că prețurile și tarifele cresc, fie la produsele alimentare, fie la medicamente, fie la produse de gen industrial sau de altă natură”. Întrebat în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, despre nemulțumirile oamenilor în legătură cu scumpirile carburanților din ultimele zile, directorul ANRE, Eugen Carpov, a spus că Agenția Națională pentru Reglementări în Energetică nu este o instituție care să creeze plăcere oamenilor, scrie Realitatea.md.

„Da, eu mi-am pus și eu întrebarea asta și pentru mine am găsit un răspuns: ANRE, de fapt, într-o formă mai de glumă este creat pentru a prelua supărarea oamenilor. ANRE nu este o instituție care să creeze plăcere, ANRE stabilește prețuri și tarife. Este o tendință generală că prețurile și tarifele cresc, fie la produsele alimentare, fie la medicamente, fie la produse de gen industrial sau de altă natură. Luați un automobil, în medie costă o sumă, luați-l acum și o să vedeți că prețul este dublu, pentru că pe parcurs se indexează prețurile și cresc, apar tehnologii, apar elemente care generează o creștere de prețuri”, a încercat să explice Eugen Carpov.

„Aceste generări de creșteri ale prețurilor se reflectă și în deciziile pe care noi suntem nevoiți să le adoptăm. Am observat că atunci când un preț crește, este generat un val de nemulțumire, când un preț sau tarif descrește, sunt 2-3 știri, durează 3 ore, după care se uită. Noi ne asumăm acest gen de risc, noi nu suntem pe placul oamenilor, pentru că lucrurile nu sunt chiar așa cum își dorește societatea. Acum suntem într-o perioadă când este o tendință generală pe sectorul energetic de creșteri de prețuri și tarife”, a conchis acesta.

#eugen carpov #ANRE #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.