O româncă poate intra în rândul miliardarilor lumii după divorțul de soțul ei, cunoscut investitor de pe Wall Street

John Paulson, unul dintre cei mai cunoscuți investitori de pe Wall Street, divorțează de sotia româncă după 20 de ani de mariaj. Pentru că nu există contract prenupțial iar afaceristul și-a făcut averea estimată la peste 4 miliarde de dolari după nuntă, femeia ar putea deveni miliardară.

Românca a fost întâi asistenta lui John Paulson. Cei doi s-au căsătorit în 2000. Acum, ambii și-au angajat avocați de top din New York. John Paulson a devenit cunoscut în 2007, după ce a profitat de pe urma problemelor provocate de criza financiara. Ar fi câștigat 4 miliarde de dolari dintr-o singură tranzacție, scrie remonews.com.

Cum s-au cunoscut John şi Jenny Paulson

John şi Jenny Paulson divorţează după 20 de ani de căsnicie, decizie care va remodela una dintre cele mai mari averi din Statele Unite, relatează Bloomberg.

John Paulson, 65 de ani, deţine o avere netă de 4,8 miliarde de dolari, sumă obţinută în mare parte datorită pariului pe care l-a plasat împotriva pieţei imobiliare din Statele Unite înaintea crizei financiare din 2008. De asemenea, el deţinea în 2019 circa 1,9 miliarde de dolari în cadrul fundaţiei familiei Paulson.

Născută în Galaţi, Jenny Paulson, în vârstă de 50 de ani, şi-a întâlnit soţul cu mult timp înainte ca acesta să devină faimos. El a angajat-o ca asistentă la scurt timp după ce Jenny obţinuse azil politic în SUA şi, pe măsură ce se apropia de 45 de ani, a decis că a sosit momentul să se căsătorească, Jenny având „personalitatea îmbucurătoare pe care o căuta”, conform cărţii „The Greatest Trade Ever”, de Gregory Zuckerman.

„Jenny nu consuma alcool, nu fuma şi nu ieşea noaptea în oraş. Era o gură de aer proaspăt”, spune Paulson.

El a invitat-o în oraş timp de un an, însă Jenny a insistat prin a-i spune că, mai întâi, trebuie să o concedieze şi să îi găsească un alt loc de muncă.

Într-un final, a fost de acord să ia masa împreună şi, după mai bine de 200 de întâlniri, John şi-a găsit curajul de a o cere în căsătorie.

Alături de mai mulţi investitori, John Paulson a câştigat aproximativ 20 de miliarde de dolari în momentul în care s-au prăbuşit creditele ipotecare subprime şi au provocat cea mai gravă criză financiară de la Marea Depresiune a anilor 1930.

În urmă cu doi ani, John Paulson şi-a transformat fondul de hedging într-o afacere de familie, după ce activele au scăzut de la 38 de miliarde de dolari în 2011 la 9 miliarde de dolari în 2019.

#romanca #Wall Street #investitor #miliardar #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.