Sudul Moldovei se afundă în sărăcie! Aproape fiecare al doilea locuitor trăiește sub pragul minim

Sărăcia continuă să lovească regiunile rurale ale Republicii Moldova, iar în sudul țării aproape fiecare al doilea locuitor trăiește sub pragul sărăciei absolute, arată datele prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS) pentru anul 2025.

Potrivit statisticilor, pragul sărăciei absolute a ajuns la 3.764,4 lei pe lună pentru o persoană, iar rata sărăciei absolute la nivel național a constituit 31,1%.

Totodată, rata sărăciei extreme a fost de 15,1%, ceea ce înseamnă că o parte semnificativă a populației nu își poate acoperi nici necesitățile minime pentru supraviețuire.

Disparitățile regionale rămân însă mari. În regiunea Sud, rata sărăciei absolute a ajuns la 46,5%, cea mai ridicată din țară. În regiunea Centru indicatorul a constituit 38,8%, iar în Nord – 31,6%. La polul opus se află municipiul Chișinău, unde rata sărăciei este de 15,1%.

Diferențele dintre sate și orașe sunt și mai accentuate. În mediul rural, 40% din populație este afectată de sărăcie, față de 21,1% în mediul urban.Datele BNS arată că gospodăriile numeroase sunt cele mai vulnerabile. Aproape 45% dintre gospodăriile formate din cinci persoane și mai multe sunt sărace, iar în cazul familiilor cu trei copii și mai mulți rata sărăciei ajunge la 41,5%.

Sărăcia afectează puternic și persoanele în vârstă. Aproape 39% dintre moldovenii de peste 60 de ani se confruntă cu sărăcia, cel mai ridicat nivel dintre toate grupele de vârstă analizate. În schimb, cea mai redusă rată a fost înregistrată în categoria 30–39 de ani, unde indicatorul constituie 24%.

Pentru prima dată, BNS a prezentat și indicatori ai sărăciei multidimensionale, care nu măsoară doar veniturile, ci și lipsurile legate de sănătate, educație, condiții locative, acces la apă potabilă, servicii medicale sau locuri de muncă decente.
Potrivit datelor, 27,4% din populație este afectată de sărăcie multidimensională, iar intensitatea acesteia constituie 48,3%.

Statisticile arată că aproape un sfert dintre moldoveni trăiesc în gospodării fără canalizare, fără asigurare medicală sau care utilizează combustibili poluanți pentru încălzire.

În mediul rural situația este și mai gravă. Ponderea populației afectate de sărăcie multidimensională ajunge la 42,2%, comparativ cu doar 10,5% în mediul urban. Cele mai mari decalaje sunt înregistrate la capitolele sanitație, combustibili poluanți și acces la condiții locative adecvate.

Analiza BNS mai arată că doar 55,2% dintre locuitorii Republicii Moldova nu sunt afectați nici de sărăcie monetară, nici de sărăcie multidimensională. În același timp, 13,8% din populație se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie.

#saracie #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.