Apple vrea să transforme iPhone-urile în dispozitive de plăţi

Apple intenţionează să ofere un nou serviciu care va permite întreprinderilor mici să accepte plăţi direct pe iPhone-urile lor, fără a conecta niciun hardware suplimentar, cum ar fi terminalele Square ale companiei Block.

Noua caracteristică transformă iPhone-ul într-un terminal de plată, permiţând comercianţilor să accepte plăţi prin atingerea unui card de credit sau a altui iPhone pe spatele dispozitivului lor, a scris Bloomberg, citând persoane din domeniu.

Apple lucrează la noua funcţie din 2020, când a plătit aproximativ 100 de milioane de dolari pentru startup-ul canadian Mobeewave, care permite smartphone-urilor să accepte plăţi prin simpla atingere a unui card de credit.

Sistemul va folosi probabil cipul de comunicaţii în câmp apropiat al iPhone-ului care este utilizat în prezent pentru Apple Pay.

„Acest lucru îi permite efectiv Apple să ocolească lansarea de hardware nou, deoarece un număr semnificativ de clienţi au deja iPhone-uri în buzunare”, a spus un analist al Edward Jones, Logan Purk.

Purk a adăugat însă că, dacă Apple nu poate oferi un produs mai ieftin şi o platformă mai uşoară, unii proprietari de afaceri pot fi reticenţi să schimbe.

Square percepe în prezent 299 de dolari pentru dispozitivul său şi o taxă de 2,6% plus 10 cenţi pentru fiecare tranzacţie.

Dacă producătorul de iPhone-uri îşi va păstra noul serviciu exclusiv pentru aplicaţiile sau sistemul de plăţi, ar ocoli serviciile Square care sunt utilizate pe scară largă de întreprinderile mici. Ar putea afecta şi alţi producători de dispozitive de la punctele de vânzare, cum ar fi Verifone şi Ingenico.

Apple a refuzat să comenteze informaţiile. Compania şi-a consolidat serviciile fintech, a lansat propriul card de credit cu Goldman Sachs în 2019 şi se pare că lucrează la un serviciue tipul „cumpăraţi, plătiţi mai târziu”.

#dispozitiv de plati #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.