Armata de birocrați crește! Încă 56 de posturi la Cancelaria de Stat

Deputatul Ion Chicu acuză Guvernul că pregătește extinderea aparatului Cancelariei de Stat cu încă 56 de funcții, criticând inițiativa drept o creștere nejustificată a birocrației în condițiile majorării datoriei publice.

Potrivit fostului premier, proiectul de hotărâre ar urma să majoreze efectivul-limită al instituției de la 323 la 379 de unități. „Cei mai mulți dintre acești 56 o să se ocupe chipurile cu monitorizarea planului de creștere. Se iau credite de peste un miliard și mai angajează încă zeci de oameni ca să monitorizeze cheltuirea lor”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul a afirmat că bugetul Cancelariei de Stat ar fi fost suplimentat deja cu circa 300 de milioane de lei în acest an, iar noua modificare ar presupune cheltuieli suplimentare. El a mai susținut că salariile noilor angajați ar putea ajunge la 30–40 de mii de lei lunar, sugerând că acestea vor fi finanțate din împrumuturi externe.

Chicu a invocat și evoluția datoriei de stat, menționând că aceasta ar fi crescut la circa 132 de miliarde de lei la finele anului trecut, față de 67 de miliarde anterior. „De ce acum ne trebuie o Cancelarie de Stat de două ori mai mare ca în 2020?”, a întrebat deputatul.

Nota de fundamentare a proiectului arată că majorarea cu 56 de unități este motivată de creșterea volumului de sarcini legate de integrarea europeană și de implementarea Planului de Creștere.

Documentul indică faptul că reorganizarea urmărește: consolidarea coordonării procesului de aderare la UE, instituirea unor structuri dedicate monitorizării Agendei de reforme și întărirea capacităților de gestionare a fondurilor europene.

Conform proiectului, doar Biroul pentru integrare europeană ar urma să fie suplinit cu 25 de unități, iar o direcție nouă pentru monitorizarea Agendei de reforme va avea 10 angajați.

Impactul financiar estimat se ridică la până la 15,9 milioane de lei pentru 9 luni din 2026 pentru noile posturi, la care se adaugă circa 5,4 milioane de lei cheltuieli unice pentru dotări și logistică.

#cancelarie #bani #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.