„Aș recomanda cu tărie să fie educație financiară obligatorie în școli!”. De ce? Iată explicația unui expert britanic

23 Nov. 2023, 14:21
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
23 Nov. 2023, 14:21 // Slider //  MD Bani

„Educația financiară în școli este cu adevărat importantă și costă scump. Așa că sper foarte mult că acest lucru va fi posibil în următorii ani. Tinerii, pentru că tinerii, chiar dacă au învățat educația financiară la școli, încep pentru prima dată să-și gestioneze banii proprii”. Este opinia lui Shaun Mundy, expertul britanic care a elaborat prima strategie de educație financiară din Europa, cea din Marea Britanie. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul podcastului „Dă sens banilor”, ediția de joi, 23 noiembrie 2023

Expertul a discutat cu gazda podcastului, jurnalista Liliana Barbăroșie, despre cum crizele din ultimii ani au sporit importanța educației financiare în lume, despre perspectivele dezvoltării unei strategii naționale de educație financiară în Republica Moldova, despre modelele de succes și lecțiile învățate din procesele similare desfășurate de alte țări.

„Educația financiară în școli este cu adevărat importantă și costă scump. Așa că sper foarte mult că acest lucru va fi posibil în următorii ani. Tinerii, pentru că tinerii, chiar dacă au învățat educația financiară la școli, încep pentru prima dată să-și gestioneze banii proprii”. Este opinia lui Shaun Mundy, expertul britanic care a elaborat prima strategie de educație financiară din Europa, cea din Marea Britanie. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul podcastului „Dă sens banilor”, ediția de joi, 23 noiembrie 2023.

Expertul a discutat cu gazda podcastului, jurnalista Liliana Barbăroșie, despre cum crizele din ultimii ani au sporit importanța educației financiare în lume, despre perspectivele dezvoltării unei strategii naționale de educație financiară în Republica Moldova, despre modelele de succes și lecțiile învățate din procesele similare desfășurate de alte țări.

„Cum a fost în Marea Britanie? Ei bine, autoritatea de reglementare în domeniul serviciilor financiare la care am lucrat a fost instituția lider în acest proces. Aici, după cum cunoașteți, acest rol este asumat de Banca Națională a Moldovei. De fapt, în majoritatea țărilor, Banca Națională este de obicei instituția care preia rolul principal. În primul rând, foarte importantă este prezența angajamentului real din partea conducerii de vârf a organizației principale. Am avut recent o întrevedere cu guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei și este absolut clar că Dumnealui susține în totalitate inițiativa respectivă, este chiar inițiativă Dumnealui personală. Acest lucru asigură un început cu adevărat promițător. În plus, există o echipă în cadrul departamentului de comunicare al Băncii Naționale a Moldovei care este dedicată în totalitate activității de dezvoltare a strategiei și implementării acesteia.

În Marea Britanie am lucrat cu multe alte părți interesate, cu mulți alți parteneri… Am constatat că există multe organizații în guvern, sectorul privat, ONG-uri care ar fi dispuse să lucreze cu noi. Există o mulțime de inițiative care pot fi luate. Dacă încerci să faci prea mult, resursele vor fi risipite și ajungi să nu faci absolut nimic. Așa că este important să alegem inițiativele care în Moldova vor face cea mai mare diferență, vor avea un impact asupra oamenilor, pentru că nu are rost să facem ceva, dacă nu va influența comportamentul oamenilor. Dar și inițiativele care ne vor ajuta să ajungem la un număr substanțial de oameni, pentru că dacă ajungi doar la câțiva, nici asta nu va face diferența. Așadar, într-un fel, Moldova se află în aceeași poziție în care se afla Regatul Unit, în care se află orice altă țară care începe să dezvolte o strategie națională privind educația financiară. Și spun asta pentru că în Moldova deja au loc mai multe inițiative, dar ele sunt de obicei la scară mică, necoordonate, dispersate, nu foarte strategice. Așadar, acum este momentul potrivit pentru a pune la punct o viziune cu adevărat strategică, care va selecta inițiativele ce vor face cea mai mare diferență și unde diferite organizații care doresc să sprijine dezvoltarea și implementarea strategiei o vor putea sprijini. Ca să mergeți cu adevărat înainte și să faceți o diferență în toată țara”, a precizat expertul britanic.

De asemenea, în cadrul podcastului, expertul britanic a explicat de ce oamenii au nevoie de cunoștințe financiare, prin ce metode se asigurăda sens banilor transmiterea acestor cunoștințe și abilități, cum crește odată cu ea bunăstarea oamenilor și economia.

Podcastul mai include o rubrică de întrebări pe scurt, precum: Care este vârsta ideală pentru a începe educația financiară în școli? Cum se pot proteja oamenii de fraudele online? Care este cea mai simplă analiză a riscului înainte de accesarea unor produse financiare? etc.

„…există subiecte în care educația financiară poate fi încorporată. Și aș încuraja cu tărie ca acest lucru să se facă în disciplinele obligatorii, pentru că dacă este o materie opțională, atunci unii copii nu vor primi nicio educație financiară, unii vor primi doar o parte din educație financiară. Deci, cred că acesta este unul dintre lucrurile cheie despre care copiii trebuie să învețe pe măsură ce parcurg școala și ar trebui să fie în programa obligatorie”, a mai adăugat Shaun Mundy.

Shaun Mundy este expertul care consultă Republica Moldova în procesul de elaborare a Strategiei Naționale de Educație Financiară. Aceasta este dezvoltată de Banca Națională a Moldovei cu suportul Programului USAID „Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA). În luna octombrie 2023, în cadrul aceluiași proiect, BNM a lansat o campanie extinsă de educație financiară în Republica Moldova.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

16 Nov. 2026, 15:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Nov. 2026, 15:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova a importat mărfuri de 7,58 miliarde de euro și a exportat de 2,58 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026. Diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la aproape 5 miliarde de euro, cu 322,5 milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS).

Deficitul comercial s-a adâncit cu 6,9% față de ianuarie–septembrie 2025. Exporturile au crescut cu 10,2%, iar importurile cu 8%, însă valoarea mărfurilor cumpărate din străinătate a rămas de aproape trei ori mai mare decât cea a mărfurilor vândute peste hotare. Exporturile au acoperit 34,1% din importuri, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât acum un an.

Doar în septembrie, Republica Moldova a exportat mărfuri de 345,9 milioane de euro, cu 28,9% mai mult decât în august și cu 17,6% mai mult decât în septembrie 2025. Importurile au ajuns la 929 de milioane de euro, în creștere cu 13,6% față de luna precedentă și cu 16,5% față de aceeași lună a anului trecut. Deficitul comercial al lunii a fost de 583,1 milioane de euro, cu 79,8 milioane de euro mai mare decât în septembrie 2025.

Creșterea exporturilor din primele nouă luni a fost susținută de mărfurile autohtone. Livrările acestora au ajuns la 2,08 miliarde de euro, cu 13,8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, și au reprezentat peste 80% din total. Reexporturile au scăzut cu 2,5%, până la 505,2 milioane de euro.

Cele mai mari ponderi în exporturi le-au avut semințele și fructele oleaginoase (16%), mașinile și aparatele electrice (13,7%), cerealele și preparatele pe bază de cereale (12,4%), precum și legumele și fructele (10,7%). Valoarea exporturilor de cereale și preparate din cereale a urcat cu 46%, cea a oleaginoaselor cu 31,2%, iar cea a legumelor și fructelor cu 14,1%. În schimb, exporturile de mașini și aparate electrice au scăzut cu 6%, iar cele de băuturi alcoolice și nealcoolice, cu 9,8%.

România a rămas principala piață de desfacere, cu 31% din totalul exporturilor moldovenești, urmată de Turcia (10,6%), Italia (9,5%), Cehia (7,5%), Ucraina (6,8%) și Germania (5,6%). Livrările către România au crescut cu 15,5%, iar cele către Turcia, cu 29,4%. Exporturile către Israel au fost de 3,4 ori mai mari, pe seama livrărilor de grâu. Printre piețele pe care exporturile s-au redus se numără Spania, unde valoarea livrărilor a scăzut cu 66,8%, Țările de Jos, cu 29%, și Statele Unite, cu 24,1%.

La importuri, cele mai mari ponderi le-au avut petrolul și produsele petroliere (10,9%), gazele și produsele industriale obținute din gaz (9,2%) și vehiculele rutiere (7,2%). Valoarea importurilor de petrol și produse petroliere a crescut cu 34,7%, cea a importurilor de gaze și produse obținute din gaz, cu 13,1%, iar cea a importurilor de energie electrică, cu 9,2%. România a fost și principalul furnizor de mărfuri, cu 23% din total, urmată de China (14,6%), Ucraina (9,5%), Germania (6,7%) și Turcia (6,4%). Transportul rutier a predominat în ambele sensuri, cu 76,3% din exporturi și 78,2% din importuri.

Țările Uniunii Europene au preluat 67,5% din exporturile Republicii Moldova, în valoare de 1,74 miliarde de euro, și au furnizat 53,3% din importuri, în valoare de 4,04 miliarde de euro. Deficitul comercial în relația cu UE a ajuns la 2,3 miliarde de euro, în creștere cu 5,6%. În schimburile cu cele cinci state din grupul CSI analizat de BNS, exporturile au însumat 154,5 milioane de euro, iar importurile, 198,9 milioane de euro. Deficitul pe această relație comercială s-a redus cu 26%, până la 44,4 milioane de euro.