„Aș recomanda cu tărie să fie educație financiară obligatorie în școli!”. De ce? Iată explicația unui expert britanic

23 Nov. 2023, 14:21
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
23 Nov. 2023, 14:21 // Slider //  MD Bani

„Educația financiară în școli este cu adevărat importantă și costă scump. Așa că sper foarte mult că acest lucru va fi posibil în următorii ani. Tinerii, pentru că tinerii, chiar dacă au învățat educația financiară la școli, încep pentru prima dată să-și gestioneze banii proprii”. Este opinia lui Shaun Mundy, expertul britanic care a elaborat prima strategie de educație financiară din Europa, cea din Marea Britanie. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul podcastului „Dă sens banilor”, ediția de joi, 23 noiembrie 2023

Expertul a discutat cu gazda podcastului, jurnalista Liliana Barbăroșie, despre cum crizele din ultimii ani au sporit importanța educației financiare în lume, despre perspectivele dezvoltării unei strategii naționale de educație financiară în Republica Moldova, despre modelele de succes și lecțiile învățate din procesele similare desfășurate de alte țări.

„Educația financiară în școli este cu adevărat importantă și costă scump. Așa că sper foarte mult că acest lucru va fi posibil în următorii ani. Tinerii, pentru că tinerii, chiar dacă au învățat educația financiară la școli, încep pentru prima dată să-și gestioneze banii proprii”. Este opinia lui Shaun Mundy, expertul britanic care a elaborat prima strategie de educație financiară din Europa, cea din Marea Britanie. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul podcastului „Dă sens banilor”, ediția de joi, 23 noiembrie 2023.

Expertul a discutat cu gazda podcastului, jurnalista Liliana Barbăroșie, despre cum crizele din ultimii ani au sporit importanța educației financiare în lume, despre perspectivele dezvoltării unei strategii naționale de educație financiară în Republica Moldova, despre modelele de succes și lecțiile învățate din procesele similare desfășurate de alte țări.

„Cum a fost în Marea Britanie? Ei bine, autoritatea de reglementare în domeniul serviciilor financiare la care am lucrat a fost instituția lider în acest proces. Aici, după cum cunoașteți, acest rol este asumat de Banca Națională a Moldovei. De fapt, în majoritatea țărilor, Banca Națională este de obicei instituția care preia rolul principal. În primul rând, foarte importantă este prezența angajamentului real din partea conducerii de vârf a organizației principale. Am avut recent o întrevedere cu guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei și este absolut clar că Dumnealui susține în totalitate inițiativa respectivă, este chiar inițiativă Dumnealui personală. Acest lucru asigură un început cu adevărat promițător. În plus, există o echipă în cadrul departamentului de comunicare al Băncii Naționale a Moldovei care este dedicată în totalitate activității de dezvoltare a strategiei și implementării acesteia.

În Marea Britanie am lucrat cu multe alte părți interesate, cu mulți alți parteneri… Am constatat că există multe organizații în guvern, sectorul privat, ONG-uri care ar fi dispuse să lucreze cu noi. Există o mulțime de inițiative care pot fi luate. Dacă încerci să faci prea mult, resursele vor fi risipite și ajungi să nu faci absolut nimic. Așa că este important să alegem inițiativele care în Moldova vor face cea mai mare diferență, vor avea un impact asupra oamenilor, pentru că nu are rost să facem ceva, dacă nu va influența comportamentul oamenilor. Dar și inițiativele care ne vor ajuta să ajungem la un număr substanțial de oameni, pentru că dacă ajungi doar la câțiva, nici asta nu va face diferența. Așadar, într-un fel, Moldova se află în aceeași poziție în care se afla Regatul Unit, în care se află orice altă țară care începe să dezvolte o strategie națională privind educația financiară. Și spun asta pentru că în Moldova deja au loc mai multe inițiative, dar ele sunt de obicei la scară mică, necoordonate, dispersate, nu foarte strategice. Așadar, acum este momentul potrivit pentru a pune la punct o viziune cu adevărat strategică, care va selecta inițiativele ce vor face cea mai mare diferență și unde diferite organizații care doresc să sprijine dezvoltarea și implementarea strategiei o vor putea sprijini. Ca să mergeți cu adevărat înainte și să faceți o diferență în toată țara”, a precizat expertul britanic.

De asemenea, în cadrul podcastului, expertul britanic a explicat de ce oamenii au nevoie de cunoștințe financiare, prin ce metode se asigurăda sens banilor transmiterea acestor cunoștințe și abilități, cum crește odată cu ea bunăstarea oamenilor și economia.

Podcastul mai include o rubrică de întrebări pe scurt, precum: Care este vârsta ideală pentru a începe educația financiară în școli? Cum se pot proteja oamenii de fraudele online? Care este cea mai simplă analiză a riscului înainte de accesarea unor produse financiare? etc.

„…există subiecte în care educația financiară poate fi încorporată. Și aș încuraja cu tărie ca acest lucru să se facă în disciplinele obligatorii, pentru că dacă este o materie opțională, atunci unii copii nu vor primi nicio educație financiară, unii vor primi doar o parte din educație financiară. Deci, cred că acesta este unul dintre lucrurile cheie despre care copiii trebuie să învețe pe măsură ce parcurg școala și ar trebui să fie în programa obligatorie”, a mai adăugat Shaun Mundy.

Shaun Mundy este expertul care consultă Republica Moldova în procesul de elaborare a Strategiei Naționale de Educație Financiară. Aceasta este dezvoltată de Banca Națională a Moldovei cu suportul Programului USAID „Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA). În luna octombrie 2023, în cadrul aceluiași proiect, BNM a lansat o campanie extinsă de educație financiară în Republica Moldova.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

09 Nov. 2026, 14:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 14:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 9 milioane de lei va costa, potrivit estimărilor, Programul național antifraudă pentru anii 2026–2028, propus de Ministerul Finanțelor. Mai mult de jumătate din sumă, circa 5,11 milioane de lei, va fi destinată digitalizării evidenței fraudelor și depistării timpurii a neregulilor care afectează banii publici și fondurile europene.

Potrivit proiectului, instituțiile vor face schimb de date și vor urmări cazurile de fraudă printr-un sistem informatic comun, care va deveni funcțional în ultimul trimestru al anului 2027. În prezent, o parte din informații sunt prelucrate manual sau circulă prin sisteme separate.

Inspectoratul Control Financiar de Stat va analiza sistematic și informațiile din presă, de pe rețelele sociale și din rapoarte independente. Dacă apar indicii de fraudă, inspectoratul se va putea autosesiza. Procedura va fi aprobată până la jumătatea anului 2027.

Pentru instruirea angajaților și campaniile de informare sunt prevăzuți peste 3 milioane de lei. Alte 490 000 de lei vor fi destinați îmbunătățirii modului în care instituțiile raportează suspiciunile de fraudă, iar 378 000 de lei vor fi folosiți pentru revizuirea regulilor de prevenire și constatare a neregulilor. Planul prevede cel puțin o campanie de informare pe an.

Până la sfârșitul anului 2026, inspectoratul va pregăti un ghid care le va arăta instituțiilor cum și cui să transmită o suspiciune de fraudă. În 2027 va fi creat un registru al autorităților care raportează electronic neregulile prin Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Funcționarii responsabili vor fi instruiți, iar rezultatele investigațiilor penale vor fi înregistrate în sistem.

Inspectoratul va centraliza anual datele despre rezultatele investigațiilor, sancțiunile aplicate și banii sau bunurile recuperate. Printre instituțiile care vor furniza informații se numără Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Proiectul prevede și consolidarea cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Până la jumătatea anului 2028, autoritățile vor stabili în ce domenii există cele mai mari riscuri de fraudă cu fonduri europene. Evaluarea va reuni date din mai multe sectoare, iar concluziile vor fi folosite la elaborarea următoarei strategii antifraudă.

Programul va fi finanțat din alocațiile bugetare aprobate, din resursele proprii ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege.