„Aș recomanda cu tărie să fie educație financiară obligatorie în școli!”. De ce? Iată explicația unui expert britanic

„Educația financiară în școli este cu adevărat importantă și costă scump. Așa că sper foarte mult că acest lucru va fi posibil în următorii ani. Tinerii, pentru că tinerii, chiar dacă au învățat educația financiară la școli, încep pentru prima dată să-și gestioneze banii proprii”. Este opinia lui Shaun Mundy, expertul britanic care a elaborat prima strategie de educație financiară din Europa, cea din Marea Britanie. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul podcastului „Dă sens banilor”, ediția de joi, 23 noiembrie 2023

Expertul a discutat cu gazda podcastului, jurnalista Liliana Barbăroșie, despre cum crizele din ultimii ani au sporit importanța educației financiare în lume, despre perspectivele dezvoltării unei strategii naționale de educație financiară în Republica Moldova, despre modelele de succes și lecțiile învățate din procesele similare desfășurate de alte țări.

„Educația financiară în școli este cu adevărat importantă și costă scump. Așa că sper foarte mult că acest lucru va fi posibil în următorii ani. Tinerii, pentru că tinerii, chiar dacă au învățat educația financiară la școli, încep pentru prima dată să-și gestioneze banii proprii”. Este opinia lui Shaun Mundy, expertul britanic care a elaborat prima strategie de educație financiară din Europa, cea din Marea Britanie. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul podcastului „Dă sens banilor”, ediția de joi, 23 noiembrie 2023.

„Cum a fost în Marea Britanie? Ei bine, autoritatea de reglementare în domeniul serviciilor financiare la care am lucrat a fost instituția lider în acest proces. Aici, după cum cunoașteți, acest rol este asumat de Banca Națională a Moldovei. De fapt, în majoritatea țărilor, Banca Națională este de obicei instituția care preia rolul principal. În primul rând, foarte importantă este prezența angajamentului real din partea conducerii de vârf a organizației principale. Am avut recent o întrevedere cu guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei și este absolut clar că Dumnealui susține în totalitate inițiativa respectivă, este chiar inițiativă Dumnealui personală. Acest lucru asigură un început cu adevărat promițător. În plus, există o echipă în cadrul departamentului de comunicare al Băncii Naționale a Moldovei care este dedicată în totalitate activității de dezvoltare a strategiei și implementării acesteia.

În Marea Britanie am lucrat cu multe alte părți interesate, cu mulți alți parteneri… Am constatat că există multe organizații în guvern, sectorul privat, ONG-uri care ar fi dispuse să lucreze cu noi. Există o mulțime de inițiative care pot fi luate. Dacă încerci să faci prea mult, resursele vor fi risipite și ajungi să nu faci absolut nimic. Așa că este important să alegem inițiativele care în Moldova vor face cea mai mare diferență, vor avea un impact asupra oamenilor, pentru că nu are rost să facem ceva, dacă nu va influența comportamentul oamenilor. Dar și inițiativele care ne vor ajuta să ajungem la un număr substanțial de oameni, pentru că dacă ajungi doar la câțiva, nici asta nu va face diferența. Așadar, într-un fel, Moldova se află în aceeași poziție în care se afla Regatul Unit, în care se află orice altă țară care începe să dezvolte o strategie națională privind educația financiară. Și spun asta pentru că în Moldova deja au loc mai multe inițiative, dar ele sunt de obicei la scară mică, necoordonate, dispersate, nu foarte strategice. Așadar, acum este momentul potrivit pentru a pune la punct o viziune cu adevărat strategică, care va selecta inițiativele ce vor face cea mai mare diferență și unde diferite organizații care doresc să sprijine dezvoltarea și implementarea strategiei o vor putea sprijini. Ca să mergeți cu adevărat înainte și să faceți o diferență în toată țara”, a precizat expertul britanic.

De asemenea, în cadrul podcastului, expertul britanic a explicat de ce oamenii au nevoie de cunoștințe financiare, prin ce metode se asigurăda sens banilor transmiterea acestor cunoștințe și abilități, cum crește odată cu ea bunăstarea oamenilor și economia.

Podcastul mai include o rubrică de întrebări pe scurt, precum: Care este vârsta ideală pentru a începe educația financiară în școli? Cum se pot proteja oamenii de fraudele online? Care este cea mai simplă analiză a riscului înainte de accesarea unor produse financiare? etc.

„…există subiecte în care educația financiară poate fi încorporată. Și aș încuraja cu tărie ca acest lucru să se facă în disciplinele obligatorii, pentru că dacă este o materie opțională, atunci unii copii nu vor primi nicio educație financiară, unii vor primi doar o parte din educație financiară. Deci, cred că acesta este unul dintre lucrurile cheie despre care copiii trebuie să învețe pe măsură ce parcurg școala și ar trebui să fie în programa obligatorie”, a mai adăugat Shaun Mundy.

Shaun Mundy este expertul care consultă Republica Moldova în procesul de elaborare a Strategiei Naționale de Educație Financiară. Aceasta este dezvoltată de Banca Națională a Moldovei cu suportul Programului USAID „Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA). În luna octombrie 2023, în cadrul aceluiași proiect, BNM a lansat o campanie extinsă de educație financiară în Republica Moldova.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

#expert britanic #podcast #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.