ASP vine cu precizări suplimentare referitor la achizițiile publice

Din cauza speculațiilor informatțiilot eronate referitor la subiectul procedurii de achiziții ce vizează documente statale, în special a actelor de identitate din sistemul național de pașapoarte, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare, Agenția de Servicii Publice (ASP) vine cu precizări suplimentare.

Achiziția publică respectivă a fost doar inițiată în anul 2021, fără alocarea mijloacelor financiare în bugetul ASP pentru anul 2021. Nemijlocit achiziția va fi realizată în anii 2022-2023, cu alocarea sumelor necesare în bugetele ASP pentru anii 2022 și 2023, necesare pentru realizarea contractului respectiv, încheiat în rezultatul licitației publice. Subliniem faptul, că pentru a evita o eventuală îndatorare financiară a ASP, procedura de achiziție include clauze contractuale obligatorii privind efectuarea achitărilor cu producătorii – doar după perfectarea documentelor de către ASP. În același timp, având în vedere că ASP este o instituție publică și își desfășoară activitatea în baza autonomiei financiare (potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.314/2017 cu privire la constituirea ASP), mijloacele financiare pentru achiziționarea blanchetelor urmează să fie alocate din bugetul ASP, se arată în comunicatul ASP.

Necesitatea de organizare a procedurilor de achiziții publice pe parcursul anului 2021, este argumentată din punct de vedere procedural și tehnologic, deoarece desfășurarea procedurilor respective include un ansamblu de activități ce urmează să fie derulate în cadrul unui termen îndelungat, de cel puțin 12 luni calendaristice (proceduri de achiziție, proceduri de implementare și confecționare a blanchetelor, configurarea și corelarea întregului sistem tehnologic de confecționare și personalizare a documentelor cu toate procesele tehnice aferente și alte activități conexe).

Întru utilizarea resurselor externe şi informarea mediului de afaceri din exterior, în conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, ASP a publicat Anunţul de intenţie şi Anunțul de participare privind achiziția publică a bunurilor nominalizate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în limba română și limba engleză. Actele nominalizate pot fi accesate pe link-urile:

-Anunț de intenție în limba română: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:237115-2021:TEXT:RO:HTML&src=0
-Anunț de participare în limba română: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:240111-2021:TEXT:RO:HTML&src=0
-Anunț de participare în limba engleză: https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:252051-2021:TEXT:EN:HTML&src=0

Cerințele și sarcinile tehnice, înaintate în cadrul unor asemenea licitații, sunt elaborate în baza standardelor internaționale (ICAO DOC 9303, ISO 7816, ISO 14443, ISO 15417 etc.), fiind aplicabile documentelor de înregistrare, documentelor de călătorie și actelor de identitate.

Pachetul de documente aferent acestei licitații a fost solicitat de către 4 operatori economici:

Certsign (România);
Tipo Direct (Moldova);
Garsu Pasaulis (Lituania);
Muhlbauer (Germania).

La data de 24.06.2021, ora 15:00, prin platforma SIA RSAP (MTender), a avut loc deschiderea ofertelor la procedura de achiziţie publică nominalizată. Potrivit informaţiei plasate pe platforma SIA RSAP (MTender), la concurs au depus ofertele 3 operatori economici:

Certsign (România);
ANY BiztonsagiNyomdaNyrt (Ungaria);
Garsu Pasaulis (Lituania).

Conform procedurilor de achiziții publice, ASP a inițiat deja examinarea ofertelor depuse.

Comparația licitațiilor din anul 2012 și din anul 2017:

În anul 2012 a fost organizată licitația cu privire la achiziționarea carnetelor pașapoartelor cu cip integrat (1500000 de carnete). Această licitație a fost organizată, în premieră, nu de către o autoritate contractantă (ÎS ”CRIS ”Registru”), dar de către Ministerul Finanțelor care nu era beneficiarul blanchetelor. Beneficiarii blanchetelor au fost ÎS ”CRIS ”Registru”, Biroul Migrație și Azil și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

În rezultatul licitației, organizate de către Ministerul Finanțelor, compania ”Gemalto” SA a devenit câștigătoare cu una din cele mai scumpe oferte. Prețul acceptat de către Ministerul Finanțelor a constituit 5,90 euro pentru fiecare carnet de pașaport al cetățeanului RM (pe când prețul minim propus de compania ”Oberthur Technologies” a fost de 4,7 euro).

Neavând un alt temei conform legislației cu privire la achiziții, în baza Hotărârii Guvernului nr.776/2012 ” cu privire la împuternicirea Întreprinderii de Stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru” pentru semnarea contractului privind achiziţionarea carnetelor de paşapoarte cu cip integrat, această întreprindere a fost împuternicită să negocieze și să semneze contractul cu câștigătorul licitației (”Gemalto” SA).

Această licitație și organizarea executării contractului a durat circa 3 ani. Procedura licitației a avut loc în anii 2011-2012, contractul a fost senat în anul 2013, iar prima livrare a fost efectuată la sfârșitul anului 2014.

În anul 2017 ÎS ”CRIS ”Registru” a organizat licitația cu privire la achiziționarea carnetelor pașapoartelor cu cip integrat (1500000), cu aceleași cerințe tehnice față de carnete. În cadrul licitației au participat 4 companii, inclusiv ”Garsu Pasaulis” și ”Gemalto” SA.

De menționat, că la această licitație compania ”Gemalto” SA a înaintat oferta cu prețul mai mic (3,85 euro) decât oferta ”Gemalto” SA din 2012. Dar în rezultatul licitației oferta companiei UAB ”Garsu Pasaulis” cu prețul de 3,60 euro pentru fiecare carnet de pașaport a fost recunoscută ca oferta câștigătoare.

ASP respinge toate insinuările şi suspiciunile precum că în procesul menţionat ar fi fost admise careva nereguli sau abuzuri. Venim şi pe această cale cu solicitarea către toţi acei interesaţi de activitatea ASP să se abţină de la speculaţii. ASP își rezervă dreptul să se adreseze în instanță de judecată pentru a apăra imaginea instituției.

Agenția Servicii Publice este deschisă pentru a oferi orice informaţii veridice despre activitatea sa şi mizează pe corectitudinea tuturor celor care sunt interesaţi de respectivele informaţii.

#documente statale #blanchete #precizări #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Darea în exploatare a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău continuă să fie tergiversată, deși proiectul a fost prezentat drept unul strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

În toiul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 octombrie, ex-premierul Dorin Recean promitea că linia va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2025. Acest termen nu a fost respectat. Ulterior, ministrul Energiei Dorin Junghietu anunța că finalizarea este planificată pentru luna februarie, iar acum termenul a fost din nou amânat, până la sfârșitul lunii martie.

Invitat în emisiunea Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, Dorin Junghietu a explicat că estimările inițiale s-au bazat pe presupuneri tehnice care nu au ținut cont de dificultățile apărute ulterior. Potrivit acestuia, în lunile octombrie și noiembrie au fost înregistrate condiții meteo „complet neprevăzute”, care au îngreunat lucrările, în special în stațiile electrice.

Ministrul a precizat că lucrările de construcție pe linie au fost finalizate la sfârșitul lunii noiembrie, iar în luna ianuarie au avut loc ajustările și testările tehnice. Totuși, proiectul nu se rezumă doar la linia propriu-zisă, ci include și două stații electrice – Vulcănești și Chișinău – unde au apărut întârzieri logistice, inclusiv la livrarea echipamentelor.

„Linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Acolo au fost întârzieri de ordin logistic, care au contribuit la prelungirea termenului”, a declarat Junghietu, menționând că, în pofida vremii nefavorabile, contractorii au lucrat inclusiv pe ger.

Noul termen discutat cu antreprenorii este luna martie, „eventual spre sfârșitul lunii martie”.
Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca „Linia Independenței”, are o lungime de 157 de kilometri și este susținută de 507 piloni, fiind considerată una dintre cele mai importante infrastructuri energetice menite să reducă dependența energetică a Republicii Moldova.

#junghitu #linie #Recean