Astăzi sărbătorim Ziua Planetei Pământ! Ce activități se organizează în lume

22 Apr. 2021, 15:47
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Apr. 2021, 15:47 // Actual //  MD Bani

În fiecare an pe data de 22 aprilie, în lume se sărbătorește Ziua Pământului. În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.

În prezent, în data de 22 aprilie, sau pe durata unei săptămâni întregi se organizează diverse activități dedicate mediului.

Ziua Pământului 2021 în lume

SUA

În acest an președintele Joe Biden găzduiește 40 de lideri la un summit virtual pe teme de mediu la Casa Albă.

Republica Moldova

Astăzi, Primăria Municipiului Chișinău a discutat despre reabilitarea terenului din preajma lacului Valea Morilor.

De asemenea, mai mulți tineri au organizat activități de sădire a copacilor în mai multe localități din țară.

România

Acțiuni de ecologizare: colectarea deșeurilor, plantarea copacilor în diverse parcuri, porturi.

UE

Liderii UE şi negociatorii din Parlamentul European au ajuns, miercuri, 21 aprilie, la un acord care stabilește ca blocul comunitar să devină neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050 şi de a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% faţă de nivelul anilor 1990.

De asemenea, motorul de căutare Google marchează Ziua Pământului cu un doodle special, iar în acest an încurajează sădirea copacilor.

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.