Alaiba frânează dezvoltarea tehnologiilor de plăți electronice. Bancherii explică riscurile inițiativei deputatului

19 Iul. 2022, 12:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iul. 2022, 12:38 // Actual //  bani.md

Deputatul PAS Dumitru Alaiba care este și președintele Comisiei economie buget și finanațe intenționează să plafoneze comisioanele la achitarea cu cardul pentru IMM-uri, în condițiile în care, potrivit lui, băncile percep comisioane mari la achitările contactless. Prezenți le ședința Comisei economiei buget și finanțe, reprezentanții băncilor din Moldova, cei din asociația IT – ATIC, precum și AmCham, “piața financiară va regresa, iar scopul declarat al autorului va fi contrar și se solicită o analiza independenta de specialiști internaționali înainte de a fi votata inițiativa legislativă. Mai mult ca atât, reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei a menționat ca a fost emis aviz negativ la aceasta inițiativa legislativă, deoarece proiectul in sine este unul vicios, in sens ca aceasta inițiativa in formula prezentată nu va putea fi implementată de operatorii bancari”

Potrivit lui Radu Pascaru de la departamentul de carduri OTP Bank a declarat că reducerea comisionului de la 1,5% la 0,5% va aduce pierderi de circa 200 mil. de lei băncilor din Republica Moldova.

„În aceste condiții ne punem întrebarea dacă merită să mai investim în tehnologii, în condițiile în care avem un exod de specialiști. Totodată, echipamentele costă scump, la fel și licențele. Haideți să eșalonăm în timp. Scăderea să o facem treptat. Trebuie să ne ponderăm costurile, dar în același timp să fie toți fericiți. Dacă ar fi 4-5 ani, ar fi bine. Există și subiectul cu tranzacțiile internaționale, care sunt dureroase. Plătim 1,5% pentru cardurile în străinătate care fac tranzacții în țară, pierdem 0,2% cu cardurile domestice în străinătate”, a punctat Pascaru.

Aliona Stratan, prim-vicepreședinte maib a propus în cadrul ședinței să fie selectat un expert neutru să facă o analiză de impact a legii, în condițiile în care actualul proiect nu are analiza de impact și va bulversa piața bancară. „Noi putem oferi suport în a face analiza înainte de a vota legea.

Președintele Asociației Băncilor, Nicolae Dorin susține că această lege, cu plafonarea comisioanelor, nu trebuie modificată, în condițiile în care este o lege organică. „S-a greșit legea care se vrea a fi schimbată”.

Victor Șușu, directorul departamentului de plăți de la BNM este de acord că mărimea comisioanelor este mare, dar acest subiect trebuie discutat cu atenție. BNM a emis aviz negativ la proiectul de lege.

Viorel Cibotaru de la Moldindconbank afirmă că: „doar în URSS a erau reglementari cu plafonări. Domeniul bancar este concurențial și nu necesită plafonări prin lege. Sunt și alte costuri pe care le suportă băncile. De exemplu, cât costă să operezi cu numerarul. Or, asemenea evaluări nu au fost făcute”.

Reprezentanții Visa și Mastercard au spus că un asemenea precedent, cu plafonarea la plata cu cardul, a existat în Ungaria și a avut efect invers. În rezultat s-a renunțat. „Este necesar ca deputații PAS să promoveze directiva UE cu perioada de transpunere de pana la 3 ani și nu proiecte amatoricești”.

”Și noi la Parlament, și sistemul bancar, și companiile avem aceleași scopuri – de a dezvolta plățile cu cardul, de a transparentiza tranzacțiile, de a reduce costurile suportate de antreprenori și de a susține businessul mic și mijlociu. Acum, principalul impediment în adaptarea naturală a plăților cu cardul este anume acest comision, extrem de dureros, care dezavantajează antreprenorii mici și mijlocii și îi descurajează să promoveze plățile contactless”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba.

Parlamentarul a exprimat interesul pentru un proces extins de consultări pe marginea acestui subiect, cu participarea tuturor actorilor interesați, care să se soldeze cu o decizie cât mai echilibrată și corectă. ”Există conștientizarea problemei, este un început bun, acum să încercăm să depunem eforturi ca să găsim soluția optimă pentru toți”, a spus Dumitru Alaiba.  De asemenea, deputatul a remarcat că proiectul de lege propus nu este o inițiativă izolată și că vor urma alte intervenții care să conducă la creșterea plăților fără numerar și la dezvoltarea pieței cardurilor de plată din Republica Moldova.

Comisioanele percepute de băncile din Moldova variază în funcție de card și constituie între 1,5% și 3,0% din suma tranzacției. Conform informației disponibile la băncile comerciale, comisioanele sunt diferite pentru cardurile emise de banca respectivă, pentru cardurile emise de alte bănci locale și pentru cardurile puse în circulație de bănci străine. Astfel, tranzacția efectuată cu un card emis de banca care deservește POS terminalul va suporta un comision mai mic, între 1,5-2,0 în funcție de bancă, în timp ce plățile întreprinse cu un card emis în străinătate va fi taxat cel mai mult, între 2,5-3,0%. Pentru cardurile emise de altă bancă locală, decât cea care deservește POS terminalul, comisionul variază între 1,8-2,5%. Pe lângă comisioanele aplicate la sumele tranzacționate, băncile mai pot percepe și taxe unice pentru deservirea echipamentului.

Ultimele datele ale BNM relevă că la sfârșitul anului 2021 plățile cu cardurile bancare emise în Republica Moldova au constituit 9,3 miliarde de lei, în timp ce retragerile de bancomate au constituit 18,8 miliarde de lei.

AmCham și-a exprimat poziția complexă printr-un demers.

45 AmCham Capping Merchant … by Realitatea.md

 Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.