Băncile își aleg favoriți! Cămătarii au luat peste jumătate din totalul creditelor pentru business

Societățile comerciale nefinanciare au fost principalii beneficiari ai creditelor bancare în luna mai 2025, arată datele Băncii Naționale a Moldovei

Peste 55,7% din totalul creditelor noi acordate au fost contractate de către aceste firme. În total, băncile au oferit credite noi în valoare de 6,55 miliarde de lei, cu 3,3% mai puțin față de luna aprilie.

Cea mai mare parte a creditelor – 5,13 miliarde de lei, adică 78,3% – a fost acordată în moneda națională, în creștere cu 2,8% față de luna precedentă. Creditele în valută s-au aflat pe un trend descendent, cu o scădere de 22,3%.

Peste jumătate din credite (57,5%) au fost acordate pe termene de 2–5 ani, iar mai mult de o treime (35,7%) din totalul creditelor au mers direct către persoane juridice.

Deși firmele domină în volum, persoanele fizice au contractat în luna mai credite în valoare de 2,47 miliarde de lei, cu aproape 10% mai mult decât în aprilie. Din acestea, 62% au fost credite de consum, acordate în mare parte în moneda națională și tot pe termene medii (2–5 ani).

În același timp, creditele imobiliare au reprezentat 37,8% din totalul creditelor persoanelor fizice, majoritatea contractate în lei.

Rata medie la creditele în lei pentru persoane juridice a scăzut ușor, ajungând la 8,57% (-0,17 p.p.), iar cea pentru creditele în valută la 5,37%. Pentru persoanele fizice, dobânda la creditele de consum a coborât la 10,54%, în timp ce pentru cele imobiliare a crescut ușor la 7,14%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#camatari #banic #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.