Banii ies din sistem! Populația retrage miliarde din bănci pentru valută și consum

În perioada ianuarie–mai 2025, volumul retragerilor de numerar din casele băncilor a depășit cu peste 1,86 miliarde de lei volumul încasărilor de numerar la nivelul întregului sistem bancar, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Această tendință scoate în evidență majorarea cererii de numerar în rândul populației, în special pentru achiziții de valută.

Conform BNM, încasările totale de numerar înregistrate de bănci au crescut cu 4% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 70,8 miliarde de lei. Cea mai mare parte din aceste încasări — 57% — a provenit din comercializarea mărfurilor de consum, în valoare de 40,4 miliarde de lei, cu o creștere de 1,17 miliarde (+3%).

O dinamică și mai accentuată a fost înregistrată la depunerile în conturile curente și de depozit ale persoanelor fizice, care au crescut cu 17,6%, adică 1,12 miliarde de lei — semn că populația continuă să economisească, dar în același timp se îndreaptă tot mai mult și către retragerea banilor din sistem.

În același interval, eliberările de numerar au atins 72,7 miliarde de lei, cu 5,5% mai mult decât în perioada similară din 2024. Cea mai importantă contribuție la această creștere vine din segmentul achiziției de valută de la persoane fizice: moldovenii au schimbat în total echivalentul a 851,9 milioane euro, adică 16,6 miliarde de lei, reprezentând 22,8% din toate retragerile de numerar.

O altă sursă a retragerilor o reprezintă bancomatele, de unde populația a scos cu 1,05 miliarde de lei mai mult decât anul trecut (+3,5%), și creditele acordate persoanelor fizice, care au generat retrageri suplimentare de 513 milioane de lei (+32,5%).

În contrast, încasările din alte servicii s-au redus cu 289 milioane de lei (-5,4%), iar eliberările de numerar în alte scopuri au scăzut cu 859,6 milioane de lei (-9,4%). De asemenea, s-a înregistrat o ușoară scădere a retragerilor din conturile persoanelor fizice — minus 62 milioane de lei (-0,8%).

Diferența negativă între retrageri și încasări de numerar — 1,86 miliarde de lei — ar putea indica o intensificare a consumului direct, a cumpărăturilor în valută sau o retragere sporită de lichidități din precauție, în contextul economic actual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incasari #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.

#aprtamente #imobil #achizitie