Băncile turcești au început să închidă conturile companiilor din Rusia

Companiile rusești se confruntă cu închiderea conturilor în băncile turcești, iar persoanele care doresc să deschidă un card bancar se confruntă cu cerințe mai stricte, susțin proprietarii de afaceri, consultanții financiari și reprezentanții asociațiilor de afaceri, scrie Moskow Times.

De la sfârșitul anului trecut, băncile turcești au început să suspende plățile legate de Rusia, au informat Bloomberg și Kommersant. Potrivit interlocutorilor operațiunile sunt încă înghetate. Mai mult, dacă anterior restricțiile includeau companiile aflate sub sancțiuni, acum acest lucru s-a extins la aproape toată lumea.

Până în decembrie, Turcia avea „două bănci omnivore și două bănci semiomnivore” în ceea ce privește colaborarea cu Rusia. Prima categorie a fost amenințată cu includerea în lista americană SDN (Specially Designated Nationals List – o listă de persoane sancționate). După aceea, au închis conturile corespondente ale unei părți semnificative a companiilor și băncilor rusești. Băncile „semi-omnivore” au început și ele să rupă relațiile, dar mai ales cu cei care au devenit clienți după începutul războiului din Ucraina, susține sursa publicației.

„Companiile au început de fapt să fie sfătuite să finalizeze tranzacțiile cu banca și să închidă conturile. Acest lucru se aplică în primul rând întreprinderilor care au folosit Turcia ca jurisdicție de tranzit pentru plăți și livrări, precum și comercianților de petrol și gaze”, spune consultantul internațional de plăți Iskander Mirgalimov. De asemenea, potrivit acestuia, băncile turcești înăsprește condițiile pentru deschiderea de conturi pentru persoane fizice – dacă cardurile anterioare erau emise tuturor, acum există o cerință ca noii clienți să mențină solduri mari ale depozitelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conturi #Turcia #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.