Bani din piatră seacă! Statul a strâns 543 milioane lei din vânzarea proprietăților publice în 2024

În anul 2024, Agenția Proprietății Publice (APP) a înregistrat venituri de 543,16 milioane de lei din administrarea și deetatizarea bunurilor proprietate publică de stat. Conform raportului, aceste venituri includ sume obținute din privatizări, concesiuni, parteneriate public-private și alte forme de valorificare a patrimoniului public.

Potrivit documentului, în perioada de referință au fost organizate două licitații „cu strigare”, în urma cărora au fost adjudecate trei bunuri imobile, cu o valoare totală de 129.030,0 mii lei. De asemenea, au fost încheiate două contracte de vânzare-cumpărare pentru terenuri destinate construcțiilor, în valoare de 129.030,0 mii lei.

Raportul APP mai menționează că, în 2024, au fost monitorizate 44 de contracte de parteneriat public-privat și 37 de contracte de locațiune. În plus, au fost elaborate două studii de prefezabilitate pentru proiecte strategice în sectorul public, inclusiv pentru modernizarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Pe lângă sumele provenite din privatizări, în bugetul de stat au fost virate venituri din administrarea și deetatizarea bunurilor proprietate publică în valoare de 318,2 milioane lei, contribuind semnificativ la finanțarea proiectelor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#privatizare #bani #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.