Banii europenilor, mană cerească pentru fermierii moldoveni

În anul 2023, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare își propune să adopte mai multe politici prin care cadrul legal național să fie armonizat la cel european, iar accesul fermierilor la finanțări bugetare sau externe să fie facilitat.

Intervențiile, ce se conțin în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023, au fost supuse consultărilor publice luni, 16 ianuarie, cu participarea principalelor organizații neguvernamentale de profil.

Una dintre noutățile anunțate de ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, se referă la crearea unor centre de consultanță și a camerelor agricole la nivel local, menite să-i ajute pe fermieri să acceseze fonduri externe. „Trebuie să ne pregătim serios de fondurile de preaderare. Iar fermierii vor fi ajutați prin intermediul acestor centre și camere agricole cum să lucreze cu finanțări externe”, a adăugat ministrul Bolea.

Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023, la capitolul agricultură, prevede îmbunătățirea mecanismului de subvenționare, astfel încât să fie susținuți preponderent întreprinderile micro, mici și mijlocii. De asemenea, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură urmează a fi reorganizată, pentru a asigura o mai bună transparență a cheltuirii fondurilor publice.

Prioritățile Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare urmăresc creșterea competitivității și productivității agricole, dezvoltarea domeniilor cu valoare adăugată, cu potențial de export, încurajarea asocierii fermierilor în cooperative, diversificarea activitățile economice.

Pentru anul 2023, banii alocați pentru subvenții sunt în sumă de 1,5 miliarde de lei – mărimea fondului a rămas neschimbat față de cel de anul trecut care a fost majorat la 1,7 miliarde de lei după rectificarea bugetară din luna martie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fonduri #fermieri #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce escrocii telefonici fac sute de victime, iar Moldova era inundată de milioane de apeluri suspecte, șeful ARCOM, instituția responsabilă de reglementarea comunicațiilor electronice, a bifat deplasare după deplasare în Europa. Documentele consultate de BANI.MD arată că numai cheltuielile achitate din bugetul instituției pentru aceste călătorii au depășit 330 mii de lei într-un an și jumătate.

Datele publicate de ARCOM arată că Sergiu Gaibu într-un an și jumătate (2025 și primul semestru al anului 2026) a avut deplasări finanțate de instituție în sumă de 332,3 mii lei.

Astfel, în prima jumătate a anului 2025, directorul ARCOM a fost delegat la:

Barcelona (Spania), în perioada 2–7 martie, la Programul Ministerial al Congresului Mondial al Tehnologiilor Mobile (MWC) și Summitul BEREC–EaPeReg–EMERG–Regulatel. Costul deplasării a fost de 65 mii de lei, cofinanțată de Comisia Europeană
Bruxelles (Belgia), în perioada 26 martie–2 aprilie, pentru reuniunea de screening bilateral privind Capitolul 10 și Forumul BEREC. Costul suportat de ANRCETI a fost de 92,2 mii de lei.
Reykjavik (Islanda), în perioada 4–8 iunie, la ședința ordinară BEREC. Costul deplasării s-a ridicat la 16,7 mii de lei
Ankara (Turcia), în perioada 28–31 mai, la Conferința Internațională a Autorităților de Reglementare în Comunicații Electronice și Poștale. Deplasarea a costat 10,7 mii de lei și a fost cofinanțată de TIKA.

În a doua jumătate a anului 2025, Gaibu a mai participat la reuniuni în:

Geneva (Elveția) – Summitul Mondial al Societății Informaționale (WSIS+20);
Bruxelles (Belgia) – atelier al Comisiei Europene privind guvernanța comunicațiilor electronice – 24,2 mii de lei
Sofia (Bulgaria) – ședința BEREC -17,2 mii de lei
Riga (Letonia) – reuniunea EaPeReg, deplasare cofinanțată de organizatori

Seria deplasărilor a continuat și în ianuarie 2026, când directorul ARCOM s-a aflat la Varșovia (Polonia) pentru o vizită de studiu privind dezvoltarea rețelelor private 5G și întâlniri cu autoritatea de reglementare din Polonia. Costul suportat de ARCOM a fost de 13.438 lei, restul cheltuielilor fiind acoperite de GIZ și la Dublin la cea de-a 67-a Ședință Ordinară a Consiliului Autorităților de Reglementare ale OAREC și ale oficiului OAREC – 28,1 mii de lei.

În ceea ce privește averea directorului ARCOM, Sergiu Gaibu, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de 1,5 milioane de lei, în anul 2025, echivalentul unui venit mediu de aproape 130 mii de lei pe lună, la care se adaugă 16.772 de lei dobânzi bancare. Soția sa a declarat venituri salariale de 281.620 de lei.

Gaibu deține și un parc auto format din trei automobile: un SAAB fabricat în 2005, cumpărat în 2009 cu 5.000 de euro, un Dodge din 2004, procurat în 2012 cu 4.000 de euro, și un Mercedes din 2006, cumpărat în același an cu 9.000 de euro.

Documentul mai arată că familia deține un număr mare de terenuri agricole. Este vorba de un număr de 69, multe dintre acestea fiind cumpărate în ultimii ani, în special în perioada 2022–2023.

gaibu by banimdbanimd

#arcom #deplasări #gaibu