Bâta Kremlinului: Exporturile de metan ale Gazprom au scăzut cu 27,6%, în primele cinci luni

Gigantul rus Gazprom a redus cu 27,6% exporturile de gaze în primele cinci luni din 2022, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a sancţiunilor impuse de Occident Rusiei, din cauza campaniei militare din Ucraina, şi a refuzului unor clienţi de a plăti gazele în ruble, relatează agenţia EFE.

„Vânzările în străinătate au fost de 61 miliarde metri cubi, cu 27,6% mai mici (minus 23,2 miliarde metri cubi) faţă de aceeaşi perioadă din 2021”, a anunţat compania rusă de stat într-un comunicat publicat pe contul de Telegram.

Potrivit Gazprom, exporturile „se realizează în conformitate cu solicitările confirmate”.

Compania rusă a citat datele Gas Infrastructure Europe, conform cărora depozitele subterane de gaze europene conţin 10,4 miliarde metri cubi de gaze, şi vor avea nevoie de 42 miliarde mc în plus pentru a atinge 90% din capacitate.

Cu toate acestea, Gazprom a semnalat că Europa are încă timp să înmagazineze o cantitate suficientă de gaze pentru a face faţă unei ierni normale.

Pe de altă parte, compania rusă a informat că în primele cinci luni ale acestui an a redus nivelul de extracţie.

„În perioada ianuarie-mai 2022, Gazprom, conform datelor preliminare, a extras 211,4 miliarde metri cubi de gaze. Asta înseamnă cu 4,8% mai puţin (minus 10,6 miliarde mc) comparativ cu anul trecut”, menţionează compania.

Potrivit Gazprom, furnizările pe piaţa internă s-au menţinut în primele cinci luni la nivelul din 2021, deşi în mai au fost mai mari cu 17,7% faţă de perioada similară a anului trecut, fiindcă această lună a fost una dintre cele mai reci luni mai de când se fac monitorizări.

„În acest context, furnizările de gaze către consumatorii ruşi au marcat 22 de recorduri zilnice, din ultimii 10 ani. Majoritatea recordurilor au avut loc în a doua jumătate a lunii şi între 3 şi 5 mai au fost stabilite trei recorduri istorice absolute zilnice”, a semnalat compania.

Gazprom a anunţat, de asemenea, că exporturile de gaze în China prin gazoductul Sila Sibiri (Forţa Siberiei) continuă să crească.

#metan #export #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație