Bătrânul continent se repune pe piciore: Economia zonei euro va creşte în acest an dincolo de aşteptările analiştilor

Economia zonei euro se va extinde în acest an dincolo de aşteptările analiştilor, în condiţiile în care cel mai mare membru al blocului va depăşi ultimul an de cvasi-stagnare, potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg.

Producţia din uniunea monetară formată din 20 de naţiuni va creşte cu 0,7% în 2024 – peste avansul de 0,5% prognozat în ultimul sondaj lunar. Produsul intern brut din Germania este văzut acum în creştere cu 0,2%, faţă de 0,1% anterior.

Rezultatele, care includ, de asemenea, actualizări ale perspectivelor în Franţa, Italia şi Spania, surprind starea de spirit mai bună din regiune. Datele privind PIB-ul din primul trimestru au surprins în sens pozitiv, inflaţia se apropie de 2%, iar Banca Centrală Europeană se pregăteşte să înceapă să reducă ratele dobânzilor.

Respondenţii la sondaj preconizează trei reduceri de un sfert de punct în acest an ale ratei de depozit, care se situează în prezent la 4%. Acest lucru este aproximativ în concordanţă cu opinia investitorilor de pe piaţa monetară.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat luna trecută că economia zonei euro „îşi revine încetul cu încetul, semnele redresării fiind mai vizibile ca oricând”.

Conform sondajului, inflaţia din zona euro se va apropia de 2% în trimestrele următoare şi va atinge acest nivel în al doilea trimestru al anului viitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zona euro #euro #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cancelarul german Olaf Scholz se află la coada listei când vine vorba de accesul la viitoarea Casă Albă a lui Trump, scrie Bloomberg.

Scholz a fost un aliat apropiat al lui Joe Biden şi l-a susţinut deschis pe preşedintele democrat înainte ca acesta să se retragă din cursa împotriva lui Donald Trump. Acum el pare să plătească preţul.

Liderul german a contactat miercuri echipa lui Trump pentru a stabili o convorbire imediat ce rezultatul alegerilor a devenit clar. Începând de vineri după-amiază, el încă aşteaptă, a declarat purtătorul său de cuvânt pentru Bloomberg în marja unui summit la Budapesta.

În timpul primului mandat al lui Trump, acesta a tratat în mod regulat Germania cu dispreţ şi s-a dezlănţuit împotriva cancelarului de atunci Angela Merkel pentru ceea ce el a considerat a fi profitorul cheltuielilor militare ale SUA.

Ultimul afront al lui Trump îl plasează pe actualul cancelar în urma preşedintelui francez Emmanuel Macron, a italiencei Giorgia Meloni, a ucraineanului Volodymyr Zelenskiy şi a danezei Mette Frederiksen, vecina din nord a Germaniei, cu o populaţie de doar 6 milioane de locuitori.

Chiar şi Charles Michel a vorbit cu Trump în această săptămână, iar el urmează să demisioneze din funcţia de preşedinte al Consiliului liderilor europeni la sfârşitul lunii.

Nu numai atât, dar Scholz a fost, de asemenea, atras într-o dispută umilitoare cu Elon Musk, fondatorul miliardar al Tesla Inc. care a devenit unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Trump.

„Nici măcar nu am luat-o în seamă”, a declarat Scholz reporterilor vineri la Budapesta.

Scholz a subliniat că este hotărât să menţină bunele relaţii transatlantice, indiferent cine stă la Casa Albă, dar nu este pregătit să ia prea în serios postările lui Musk.

„Lumea în care trăim nu este de aşa natură încât companiile de internet să fie organe de stat”, a spus el.

Previziunile larg răspândite cu privire la un rol al lui Musk în următoarea administraţie Trump sugerează că liderul german ar putea fi nevoit să îşi revizuiască viziunea asupra social media.

Dacă va mai fi la putere în momentul în care Trump va prelua funcţia.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că ar putea fi pregătit să accelereze un vot de încredere în guvernul său, ridicând perspectiva unor alegeri anticipate mult mai devreme în cea mai mare economie din zona euro, scrie FT.

Scholz programase iniţial votul de încredere pentru 15 ianuarie, deschizând astfel calea pentru alegeri în martie. Însă opoziţia a insistat ca votul să aibă loc chiar săptămâna viitoare, pentru a evita o lungă perioadă de incertitudine politică. Aceasta ar însemna că alegerile ar putea avea loc în ianuarie.

Scholz a tras cortina peste fragila sa coaliţie tripartită miercuri, prin demiterea ministrului de finanţe Christian Lindner, liderul celui mai mic partid din alianţă, Partidul Democraţilor Liberi (FDP), pro-business.

Măsura a marcat punctul culminant al unei dispute de lungă durată în cadrul coaliţiei dintre social-democraţi (SPD) şi Verzi, pe de o parte, şi FDP, pe de altă parte, cu privire la direcţia politicii economice.

Întrucât FDP şi-a retras miniştrii din cabinet, Scholz conduce acum un guvern minoritar SPD-Verzi.

Scholz a indicat că ar putea fi flexibil în ceea ce priveşte calendarul dacă SPD şi Verzii ar putea ajunge la un acord cu partidele de opoziţie, inclusiv Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi FDP, pentru a trece prin parlament unele proiecte de lege restante.