Biden îi lasă pe ruși cu ochii în soare! A privat Rusia de peste 1 miliard de dolari din importurile de uraniu în SUA

Președintele american Joe Biden a semnat o lege care interzice importul de uraniu neiradiat și slab îmbogățit din Rusia, potrivit site-ului Casei Albe. Înainte de aceasta, inițiativa a fost susținută în Camera Reprezentanților și în Senat.

Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a explicat că interdicția are scopul de a „consolida securitatea energetică și economică” a Statelor Unite prin „eliminarea dependenței de Rusia pentru energia nucleară civilă”.

Sullivan a spus că noul angajament de 2,72 miliarde de dolari pentru energia nucleară „va oferi un impuls noii capacități de îmbogățire în SUA și un semnal clar pentru industrie că ne angajăm să creștem pe termen lung în sectorul nostru nuclear”.

Legea semnată de Biden va intra în vigoare în 90 de zile. Potrivit documentului, până în ianuarie 2028, Departamentul de Energie al SUA va putea elibera autorizații pentru importul de uraniu din Rusia dacă nu există alte surse de aprovizionare. Este de așteptat ca restricția să rămână în vigoare până în 2040.

Ponderea livrărilor de uraniu din Rusia către Statele Unite este în prezent de aproximativ 20%. Costul acestor provizii în ultimii ani a fost estimat la aproximativ 1 miliard de dolari pe an. În 2023, achizițiile au crescut la 1,2 miliarde de dolari, a raportat Departamentul de Comerț al SUA în februarie. Acest lucru s-ar putea datora faptului că, companiile americane își fac stocuri în așteptarea embargoului.

În Statele Unite ale Americii, reactoarele sunt alimentate de obicei la fiecare un an și jumătate până la doi ani, iar achizițiile se fac în avans. Aceasta înseamnă că majoritatea, dacă nu toate, centralele nucleare sunt deja alimentate cu combustibil pentru următorii ani, a remarcat Bloomberg.

Rusia deține aproximativ 45% din capacitatea mondială de îmbogățire a uraniului și aproximativ 36% din piața mondială a serviciilor de îmbogățire. Dar piața energiei nucleare este diferită de cea a petrolului, pe care Rusia a reușit să o redirecționeze rapid din Europa în Asia, așa că nu va fi posibil să se „transfere” uraniul de pe piața americană pe alte piețe.

Rosatom a declarat că interzicerea importurilor de uraniu din SUA este „distructivă pentru funcționarea durabilă a pieței globale a bunurilor și serviciilor din ciclul combustibilului nuclear”. Decizia va afecta negativ situația din industria energiei nucleare din SUA, a subliniat corporația de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#uraniu #import #Biden

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.