Melinda Gates părăseşte fundaţia înfiinţată împreună cu fostul soţ

14 Mai 2024, 10:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
14 Mai 2024, 10:40 // Bani și Afaceri //  bani.md

Melinda Gates părăseşte fundaţia înfiinţată împreună cu fostul soţ: „Este timpul să privesc spre următorul capitol al filantropiei mele”.

Melinda French Gates, fosta soţie a lui Bill Gates, se retrage din funcţia de vicepreşedinte al Fundaţiei Bill şi Melinda Gates, fundaţia înfiinţată împreună cu fostul soţ.

Într-o notă, Melinda Gates explică faptul că „nu a luat această decizia cu uşurinţă, dar are încredere deplină în directorul general Mark Suzman”.

„A sosit momentul să privesc cu nerăbdare la următorul capitol al filantropiei mele”, a adăugat Melinda Gates.

Anunţul vine la trei ani după ce soţii Gates au divorţat.

Melinda Gates a declarat că va avea „12,5 miliarde de dolari în plus” pentru a se angaja în munca sa „în numele femeilor şi al familiilor”, ca urmare a demisiei sale şi a acordului de divorţ al soţilor Gates.

Bill Gates, într-o declaraţie separată, a declarat: „Îmi pare rău că Melinda pleacă, dar sunt sigur că va avea un impact uriaş în activitatea ei filantropică viitoare”.

Activitatea Fundaţiei Gates s-a axat pe iniţiativele de combatere a sărăciei şi de sănătate la nivel mondial, inclusiv pe eforturile de combatere a malariei în Africa şi pe investiţii extinse în subcontinentul indian şi în Asia de Sud.

De asemenea, Melinda Gates a alocat sume importante de timp şi bani pentru iniţiative privind egalitatea de gen în întreaga lume. În 2015, a fondat Pivotal Ventures, o entitate separată de Fundaţia Gates, care se concentrează pe eliminarea barierelor în calea accesului şi a oportunităţilor pentru minorităţile şi femeile din SUA, conform CNBC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.