BEI își dublează sprijinul pentru Moldova: Investiții de 1,5 miliarde euro în infrastructură, sănătate și mediu

Banca Europeană de Investiții (BEI) își intensifică prezența în Republica Moldova, majorând considerabil angajamentul financiar pentru susținerea dezvoltării țării în contextul crizelor generate de pandemie și războiul din Ucraina. Declarația a fost făcută de Alberto Carlei, șeful Oficiului BEI în Republica Moldova, în cadrul unui interviu pentru RLIVE.

„Ne-am majorat angajamentele de la 850 de milioane de euro la 1,5 miliarde de euro, deoarece Moldova se confruntă cu provocări fără precedent. Aceste fonduri sunt destinate unor domenii-cheie precum transportul, agricultura, sănătatea și sectorul privat”, a declarat Carlei.

Printre cele mai importante proiecte anunțate se numără: 200 milioane de euro pentru un program amplu de împădurire, menit să combată efectele schimbărilor climatice și degradarea solului, 12 milioane de euro sub formă de grant, oferite ca sprijin de solidaritate pentru proiecte strategice și 60 milioane de euro care vor fi debursate în perioada următoare pentru proiecte din sectorul public și privat.

De asemenea, BEI sprijină construcția unui nou spital la Cahul, aflat în faza de evaluare, care va aduce un impact semnificativ la nivel regional. În capitală, BEI lucrează cu autoritățile pentru modernizarea sistemului de termoficare din Chișinău, un proiect esențial pentru eficiența energetică și confortul urban.

Un alt segment important îl reprezintă infrastructura rutieră, pentru care BEI a anunțat că este gata să finanțeze reabilitarea unor tronsoane de drum ce leagă Bălți, Briceni, Cimișlia, Leova și Cahul – zone cheie pentru conectivitate regională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sustinere #BEI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.

#drone sua #taxe