Bemol își retrage toate pretențiile și deblochează tranzacția. Portul Internațional Giurgiulești are un nou proprietar

Compania Bemol Retail a retras toate acțiunile în instanță și pretențiile față de operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, care a soluționat litigiile și a permis finalizarea tranzacției prin care controlul asupra portului a fost preluat de statul român.

La finele lunii decembrie 2025, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a preluat controlul asupra Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), care a achiziționat compania de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost confirmată de autorități, însă valoarea acesteia rămâne confidențială și urmează să fie aprobată formal pe 11 februarie 2026 de Adunarea Generală a Acționarilor APM Constanța.

Un obstacol în calea tranzacției l-au constituit sechestrele și litigiile asupra activelor Danube Logistics, inclusiv asupra capitalului social și bunurilor imobiliare. Datele analizate de Mold-Street arată că, în a doua jumătate a anului 2025, Bemol Retail, alături de BERD și Danube Logistics Holding BV, a retras cererile de judecată și a solicitat restituirea documentelor executorii.

În urma cererii depuse de Bemol, executorul judecătoresc a dispus ridicarea măsurilor asiguratorii aplicate încă din 2019 asupra a 100% din capitalul Danube Logistics.

Într-un răspuns oficial, Bemol a precizat că „a ajuns la o soluționare a acestei chestiuni” și că a inițiat retragerea tuturor acțiunilor în instanță, a măsurilor asigurătorii și a restricțiilor aplicate. Totodată, compania a informat Guvernul Republicii Moldova că nu mai are nicio pretenție față de operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești sau față de proprietarul acestuia, întrucât solicitările sale au fost satisfăcute.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a confirmat că tranzacția a fost supusă unei evaluări prealabile de către Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului, în conformitate cu Legea nr. 174/2021. Consiliul a emis aviz favorabil pentru investiție, având în vedere importanța strategică a portului și faptul că acesta este amplasat pe terenuri aflate în proprietatea statului.

Ministerul mai precizează că portul funcționează în regim normal și că este pregătit un proiect de modificare a Legii nr. 8/2005 privind Portul Internațional Liber Giurgiulești, pentru a asigura continuitatea activității și dezvoltarea infrastructurii portuare.

Deși tranzacția este finalizată la nivel decizional, modificările nu apar încă în registrele comerciale din Republica Moldova, întrucât operațiunea se desfășoară mai întâi în alte jurisdicții. Anterior, în 2021, BERD a preluat controlul asupra companiei din Cipru care deține Danube Logistics Holding BV din Olanda, proprietarul integral al operatorului portuar din Republica Moldova.

Retragerea completă a pretențiilor de către Bemol este considerată elementul-cheie care a deblocat definitiv schimbarea de proprietar a celui mai important nod logistic al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #Giurgiulești #Bemol #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.