Bicicleta lui Marian nu are suspensii pentru promisiunile lui Ceban

Deputatul PAS, Radu Marian, a lansat critici virulente la adresa primarului general Ion Ceban, acuzându-l de incompetență în administrarea orașului Chișinău. Într-o postare pe Telegram, parlamentarul i-a adresat o întrebare în stil ironic edilului: „Porțiunea străzii 31 August, între Pușkin și Bodoni, va fi reparată în această eră a noastră a lui Isus Hristos?”

Radu Marian afirmă că, deși toate avizele necesare au fost emise de Ministerul Culturii, iar banii au fost alocați în bugetul municipal pentru anul 2024, lucrările de reabilitare nici măcar nu au început.

„Este rușinos că primăria nu poate amenaja o porțiune de 300 de metri de stradă în doi ani de zile. Aproape în fiecare zi trec pe aici, fie pe jos, fie pe bicicletă și e același haos”, a scris Marian, adăugând hashtagul #lalucru, într-o notă ironic-critică la adresa sloganului folosit de administrația Ceban.

Proiectul de reabilitare a străzii 31 august 1989 și transformarea tronsonului în zonă pietonală, s-a transformat în mărul discordiei, între Primăria Chișinău și Ministerul Culturii chiar din momentul descoperirii caldarâmului în timpul unor lucrări de amenajare.

Caldarâmul vechi a fost descoperit în luna martie 2023 în timpul unor lucrări de reparație a drumului. După două săptămâni de cercetare, arheologii au ajuns la concluzia că pavajul datează din anul 1870 și au recomandat autorităților ca acesta să fie conservat și valorificat în calitate de monument istoric, protejat de lege.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#caldarim #marian #Ceban

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA