Grupul KIRSAN iese din criză: 700 apartamente livrate în toamna 2025, încă 1400 până la sfârșitul anului 2026

Grupul de companii Kirsan, care activează deja de 25 de ani pe piața Republicii Moldova, dar și pe cea internațională, anunță că a depășit perioada de criză și deja în toamna anului 2025 va transmite către investitori 5 blocuri locative în Chișinău, asigurând cu apartamente aproape 700 de familii, scrie curentul.md.

Nemijlocit, începând cu anul 2022, Kirsan s-a confruntat cu mai multe provocări generate de crize interne, dar și externe, războiul din Ucraina fiind una dintre cauze. O altă problemă care a afectat grupul de companii a fost lipsa finanțărilor promise de partenerii externi, ceea ce a afectat direct proiectele aflate în desfășurare. Totuși, grație procedurii de restructurare accelerată, destinată întreprinderilor aflate în dificultate financiară, grupul de companii Kirsan a reușit să-și redreseze activitatea. Deja în scurt timp, Kirsan va depune cererea pentru ieșire din procedura de restructurare accelerată.

„În mai puțin de un an, am demonstrat că procedura aceasta este un instrument real de salvare a companiilor viabile. Am apelat la Irina Selevestru, care este cel mai competent administrator autorizat specializat anume în materia managementului anticriză. Grație sprijinului oferit de ea, dar și a specialiștilor în restructurarea afacerilor, precum Natalia Onichevici și Natalia Girleanu, am reușit să găsim soluții eficiente și să ne redresăm. Obiectivul nostru principal a fost nu doar salvarea companiei, ci protejarea tuturor celor care au investit în proiectele noastre ceea ce ne-a reușit. Ne bucurăm că am întâlnit administratori autorizați competenți, care ne-au ajutat să găsim cea mai bună soluție pentru viitorul companiei și al clienților noștri. De altfel, am reușit să păstrăm locurile de muncă și să fim în continuare un contribuabil serios la bugetul țării”, a precizat directorul Valentin Strogoteanu.

„Am parcurs împreună o cale complicată. Am început cu elaborarea unui plan de restructurare, l-am negociat cu creditorii afectați. I-am convins că Kirsan este o companie de încredere, care a realizat sute de proiecte în Republica Moldova, la prețuri accesibile și cu executarea în termen, și că acum e timpul că societatea să-i susțină, să-i ajute să-și păstreze afacerea. Cei mai mulți creditori le-au rămas alături, or, Kirsan și-a pus ca scop să achite integral creanțele și acest lucru le reușește”, a menționat Irina Selevestru, administrator autorizat al SRL Kirsan.

Mai mult, grupul de companii Kirsan a decis să-și schimbe și strategia privind finanțarea, având în vedere incertitudinea pe plan internațional, și a demarat producerea de materiale de construcții în Republica Moldova. În acest sens, Kirsan a făcut achiziții strategice în Zona Economică Liberă „Bălți”, unde planifică să extindă producția și să contribuie astfel la dezvoltarea economică a regiunii.

„Planul nostru de restructurare prevede clar că ne-am propus achitarea integrală a tuturor creanțelor, fără reducerea datoriilor față de creditori. Avem nevoie doar de timp pentru a ne reorienta activitatea, astfel încât să putem compensa lipsa finanțărilor externe și să ne respectăm toate angajamentele față de clienți. Vrem să mulțumim întregii societăți, clienților, partenerilor și echipei care au avut încredere în noi și ne-au sprijinit în această situație”, a mai adăugat Valentin Strogoteanu.

Deja în toamna anului 2025, grupul de companii Kirsan va transmite către investitori blocurile locative de pe adresele: blvd. Traian, str. Lomonosov, Titulescu bloc Ashabad, Sarmisegetuza. În total, își vor primi locuințele aproape 700 de familii. În anul 2026, Kirsan planifică să transmită investitorilor alte 700 de apartamente.

#Kirsan #imobil #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.