Petrolul rusesc curge, dar aduce tot mai puțini bani: cel mai slab venit din ultimii doi ani

07 Mai 2025, 16:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Mai 2025, 16:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Veniturile Rusiei din exportul de petrol au atins un minim al ultimilor peste doi ani, în contextul scăderii accelerate a prețurilor mondiale la țiței. Deși volumul exporturilor a rămas relativ stabil, valoarea acestora a scăzut dramatic, revenind la nivelurile din primăvara anului 2023, când industria petrolieră rusă începea timid să-și revină după embargoul european și plafonarea prețului impuse cu câteva luni înainte, scrie Bloomberg.

Potrivit unei analize realizate de Bloomberg, în baza datelor furnizate de agenția de prețuri Argus, valoarea totală a exporturilor de petrol în cele patru săptămâni până la 4 mai s-a ridicat la doar 4,96 miliarde de dolari – adică 1,24 miliarde pe săptămână. Este o scădere de 4% (220 milioane USD) față de perioada anterioară și cel mai scăzut nivel înregistrat din aprilie 2023.

În timp ce volumul exporturilor (3,29 milioane de barili pe zi) rămâne constant, prețul țițeiului Urals a scăzut puternic: în porturile baltice, acesta a coborât sub 50 de dolari/baril – cu 4,5 dolari mai puțin față de săptămâna precedentă. Tendința de scădere continuă, pe fondul unei oferte globale mai mari din partea statelor OPEC+ și a războiului comercial relansat între SUA și China, care a afectat semnificativ prețul petrolului Brent.

În paralel, Uniunea Europeană intenționează să înăsprească sancțiunile împotriva flotei „fantomă” a Rusiei, urmând să adauge încă 150 de petroliere pe lista neagră. La Washington, administrația Trump pregătește măsuri suplimentare pentru a-l forța pe Vladimir Putin să accepte negocieri privind războiul din Ucraina.

Ministerul rus al Economiei a raportat o scădere a prețului mediu al țițeiului Urals de la 58,99 dolari în martie la 54,76 dolari în aprilie – cu 32% sub estimarea bugetară pentru 2025. Ca urmare, guvernul rus a aprobat recent o revizuire a bugetului federal, tăind cu aproape 25% veniturile planificate din energie (cu 2,6 trilioane ruble). Deficitul bugetar estimat pentru 2025 se va tripla, ajungând la 3,79 trilioane ruble – echivalentul a 1,7% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.