Biden șterge datorii de peste 4,5 miliarde de dolari pentru Ucraina înainte de venirea lui Trump

Administrația președintelui SUA, Joe Biden, a notificat Congresul despre intenția de a șterge o datorie de 4,65 miliarde de dolari a Ucrainei, potrivit unui document al Casei Albe consultat de Bloomberg.

Suma reprezintă jumătate din cei 9 miliarde de dolari acordați Kievului printr-un pachet de ajutor aprobat în aprilie, în valoare totală de 61 de miliarde de dolari. Spre deosebire de alte forme de sprijin, acești bani au fost acordați ca împrumut condiționat, iar președintele SUA are autoritatea de a șterge până la 50% din sumă.

Departamentul de Stat al SUA a justificat decizia, afirmând că anularea datoriei „va ajuta Ucraina să obțină victoria și este în interesul național al SUA și al partenerilor săi din UE, G7+ și NATO”. Bloomberg subliniază că Biden se grăbește să sprijine Ucraina cât mai mult înainte ca președintele ales, Donald Trump, să preia Casa Albă.

Decizia a generat însă opoziție din partea republicanilor. Senatorul Rand Paul a anunțat că va solicita un vot în Senat pentru a împiedica administrația Biden să „paseze responsabilitatea datoriei Ucrainei asupra poporului american”.

Pentru ca rezoluția lui Paul să fie adoptată, aceasta trebuie aprobată de ambele camere ale Congresului. Totuși, având în vedere controlul democraților asupra Senatului, acest scenariu este improbabil. În plus, Biden ar putea aplica dreptul de veto asupra documentului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #Biden #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.