Biden șterge datorii de peste 4,5 miliarde de dolari pentru Ucraina înainte de venirea lui Trump

Administrația președintelui SUA, Joe Biden, a notificat Congresul despre intenția de a șterge o datorie de 4,65 miliarde de dolari a Ucrainei, potrivit unui document al Casei Albe consultat de Bloomberg.

Suma reprezintă jumătate din cei 9 miliarde de dolari acordați Kievului printr-un pachet de ajutor aprobat în aprilie, în valoare totală de 61 de miliarde de dolari. Spre deosebire de alte forme de sprijin, acești bani au fost acordați ca împrumut condiționat, iar președintele SUA are autoritatea de a șterge până la 50% din sumă.

Departamentul de Stat al SUA a justificat decizia, afirmând că anularea datoriei „va ajuta Ucraina să obțină victoria și este în interesul național al SUA și al partenerilor săi din UE, G7+ și NATO”. Bloomberg subliniază că Biden se grăbește să sprijine Ucraina cât mai mult înainte ca președintele ales, Donald Trump, să preia Casa Albă.

Decizia a generat însă opoziție din partea republicanilor. Senatorul Rand Paul a anunțat că va solicita un vot în Senat pentru a împiedica administrația Biden să „paseze responsabilitatea datoriei Ucrainei asupra poporului american”.

Pentru ca rezoluția lui Paul să fie adoptată, aceasta trebuie aprobată de ambele camere ale Congresului. Totuși, având în vedere controlul democraților asupra Senatului, acest scenariu este improbabil. În plus, Biden ar putea aplica dreptul de veto asupra documentului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #Biden #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează un proces amplu de transformare a sectorului energetic, încercând să scape de dependența istorică față de Est și să-și construiască propriul sistem independent, conectat la piața europeană. Declarațiile au fost făcute de Corina Popescu, președinta Consiliului de Administrație al Moldelectrica, în cadrul unui interviu pentru focusenergetic.ro.

Potrivit acesteia, Republica Moldova nu a avut niciodată un sistem energetic complet independent, fiind dependentă, de-a lungul timpului, fie de Moscova, fie de Kiev. Chiar și în prezent, unele funcționalități critice ale sistemului au fost, până recent, influențate din exterior, inclusiv echilibrarea rețelei.

Situația s-a complicat după reducerea livrărilor de gaze rusești, care a afectat direct centrala de la Cuciurgan – principala sursă de energie a țării. Dacă anterior aceasta acoperea până la 80% din consum, în prezent funcționează limitat, ceea ce a forțat autoritățile să accelereze procesul de diversificare a surselor.

În acest context, interconectarea cu România devine esențială. În prezent, există o singură linie de interconexiune funcțională la Vulcănești, însă alte proiecte sunt în desfășurare. Linia de 400 kV Suceava–Bălți este în licitație, iar o a treia conexiune, Strășeni–Gutinaș, urmează să fie finanțată cu sprijinul Statelor Unite.

Popescu a subliniat că, în paralel, Moldova încearcă să-și alinieze piața la standardele europene, inclusiv prin introducerea mecanismelor de tranzacționare precum Piața pentru Ziua Următoare și Piața Intrazilnică. Obiectivul final este integrarea deplină în rețeaua europeană ENTSO-E.

Oficialul a mai menționat că România joacă un rol-cheie în acest proces, oferind nu doar energie, ci și suport tehnic și expertiză. Totuși, energia livrată nu este gratuită, fiind achitată la prețurile pieței, inclusiv în situații de urgență.

Deși există progrese, sectorul energetic din Republica Moldova rămâne vulnerabil, iar procesul de transformare este unul dificil și de durată. „Nu mai poate fi păstrat modelul vechi. Moldova trebuie să-și construiască un sistem energetic propriu, aflat sub controlul său”, a punctat Corina Popescu.