Binance, în centrul unui scandal. Poliția acuză platforma că blochează anchetele privind fraudele cu criptomonede

Binance, cea mai mare platformă de tranzacționare a criptomonedelor din lume, este acuzată că a îngreunat colaborarea cu autoritățile de aplicare a legii din mai multe țări, după ce și-a modificat discret politica privind furnizarea datelor despre utilizatori. Potrivit unui raport publicat de The New York Times, schimbarea a încetinit investigațiile privind fraudele și spălarea banilor.

Publicația americană susține că, din aprilie 2025, Binance solicită ca majoritatea cererilor venite din partea autorităților străine să fie transmise prin intermediul Emiratelor Arabe Unite și al tratatelor internaționale de asistență juridică reciprocă (MLAT). Acest mecanism este mult mai lent decât cooperarea directă dintre autorități și platformă.

Problema a fost discutată inclusiv la o conferință a forțelor de ordine desfășurată în luna iunie în Olanda, unde reprezentanți ai poliției din cinci state europene au afirmat că obținerea informațiilor de la Binance durează considerabil mai mult decât în trecut. Excepție fac cazurile care implică terorism, materiale ce vizează abuzul sexual asupra copiilor sau amenințări iminente la adresa vieții, pentru care compania continuă să răspundă direct.

Anchetatorii avertizează că timpul este esențial în dosarele privind criptomonedele, deoarece fondurile pot fi transferate între conturi în doar câteva secunde. „Cât de repede obții datele determină rezultatul anchetei. Este esențial”, a declarat Alona Katz, procuror adjunct în Brooklyn, citată de The New York Times.

Potrivit publicației, noua politică marchează o schimbare față de practica anterioară, când Binance colabora direct cu autoritățile pentru blocarea conturilor suspecte și furnizarea rapidă a informațiilor despre utilizatorii investigați.

Binance respinge însă acuzațiile și afirmă că nu și-a redus cooperarea cu autoritățile. Într-un punct de vedere transmis presei, compania susține că, dimpotrivă, colaborarea cu instituțiile de aplicare a legii a crescut de la an la an, iar noile proceduri urmăresc respectarea cerințelor privind protecția datelor și a standardelor aplicabile unei instituții financiare reglementate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fraude cu cripto #binance

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina