Biroul Politici de Reintegrarea: Accentuăm necesitatea revenirii la situația de până la pandemie

Chișinăul accentuează necesitatea revenirii la situația de până la pandemie în ceea ce ține de prevederile așa-numitului pachet Berlin plus. Ulterior ar urma avansarea proceselor, cu păstrarea tuturor formatelor de dialog active, inclusiv planificarea în perioada apropiată a vizitei mediatorilor și a observatorilor în Republica Moldova și apoi organizarea unei potențiale runde a formatului de negocieri 5+2.Subiectele au fost abordate în cadrul unor consultări în format online a vicepremierului pentru Reintegrare, Olga Cebotari, și reprezentantul special al președinției în exercițiu a OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Mayr-Harting.

Discuțiile purtate între cei doi oficiali s-au axat preponderent pe dinamica și pe esența dialogului dintre Chișinău și Tiraspol, fiind evidențiat că în anul curent s-au desfășurat deja două întrevederi la nivelul reprezentanților politici. De asemenea, au avut loc șase ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale. A fost menționată necesitatea deblocării activităților pe platforma Comisiei Unificate de Control întru soluționarea celor mai acute probleme din Zona de Securitate, scrie realitatea.md.

Viceprim-ministra a reamintit că implementarea măsurilor de combatere eficientă a infecției cu coronavirus pe ambele maluri ale Nistrului este o prioritate în acest an și a menționat că, la inițiativa părții moldovenești, împreună cu OMS, au fost organizate două ședințe la nivelul experților în domeniul sănătății. Totodată, o parte din dozele de vaccin livrate pentru Republica Moldova sunt transferate spitalelor și centrelor de sănătate din regiune.

Subiectelor din sectorul transportului auto le-a fost dedicată o atenție distinctă, fiind indicată dinamica interacțiunii între experții de profil. Au fost abordate măsurile și eforturile întreprinse pentru a eficientiza și a asigura funcționalitatea punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport din orașele Tiraspol și Râbnița, precum și evoluțiile marcate în organizarea campaniei de informare a cetățenilor din regiunea transnistreană cu privire la regulile de participare în traficul rutier internațional.

S-a reiterat și faptul că respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și restabilirea liberei circulații în și dinspre raioanele de est ale țării sunt dosare primordiale pentru Guvernul Republicii Moldova și s-a îndemnat mobilizarea eforturilor sub egida OSCE în vederea revenirii situației în albia standardelor internaționale în vigoare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața chiriilor și a bunurilor date în folosință generează venituri de ordinul miliardelor în Republica Moldova. În 2025, persoanele fizice au obținut 4,75 miliarde de lei din transmiterea în folosință a proprietăților imobiliare și mobiliare, în creștere cu 18,4% față de anul precedent, arată datele fiscului.

În 2024, veniturile raportate din această categorie se ridicau la aproximativ 4,01 miliarde de lei. În numai un an, suma a crescut cu aproape 739 de milioane de lei, până la 4,748 miliarde de lei.

Raportat la întregul an, suma din 2025 echivalează cu o medie de aproximativ 396 de milioane de lei pe lună sau circa 13 milioane de lei pe zi. Calculul reprezintă însă doar o medie statistică or, veniturile nu sunt distribuite uniform pe parcursul anului.

Datele vin în contextul în care Fiscul constată o creștere generală a veniturilor persoanelor fizice. În 2025, plățile efectuate în beneficiul acestora au însumat 144,8 miliarde de lei, cu 15,8 miliarde mai mult decât în anul precedent, iar impozitul pe venit reținut la sursă a ajuns la 11,6 miliarde de lei.

Proprietățile reprezintă o sursă de venit și pentru contribuabilii cu câștiguri de peste un milion de lei. Datele SFS arată că 710 persoane din această categorie au raportat aproximativ 1,69 miliarde de lei din darea în folosință a proprietăților.

Creșterea veniturilor declarate din proprietăți coincide și cu intensificarea atenției Fiscului asupra pieței chiriilor. Potrivit datelor publicate separat de SFS, în primele șapte luni ale anului 2026 au fost identificate sute de persoane care ofereau bunuri imobile în locațiune fără înregistrarea contractelor la autoritatea fiscală.

Pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și dau în chirie proprietăți altor persoane fizice, legislația prevede achitarea unui impozit pe venit de 7% din valoarea lunară a contractului. Obligația fiscală vizează inclusiv veniturile obținute din închirierea proprietăților prin intermediul platformelor de rezervări.