Bloomberg: Prețul uraniului a crescut din cauza protestelor din Kazahstan, cel mai mare producător mondial

Preţul uraniului a crescut în condiţiile în care Kazahstanul, cel mai mare producător mondial de metal radioactiv, se confruntă cu cele mai ample proteste din ultimele decenii, transmite Bloomberg.

Autorităţile din această ţară din Asia Centrală, care produce mai mult de 40% din uraniul din întreaga lume, au întrerupt reţelele de comunicaţii şi au restricţionat călătoriile, în încercarea de a potoli protestele. Kremlinul a anunţat că Rusia şi aliaţii săi vor trimite forţe de menţinere a păcii în ţara central-asiatică.

În aceste condiţii, cotaţia uraniului a crescut miercuri cu aproape 8%, până la 45,25 dolari pentru o livră (0,45359237 kilograme), de la o valoare de 42 de dolari înregistrată marţi, potrivit datelor furnizate de compania de analiză UxC. Turbulenţele din Kazahstan ar putea creşte dependenţa de alţi furnizori, astfel că s-au apreciat acţiunile companiilor de uraniu din America de Nord şi Australia, potrivit Agerpres.

Având în vedere faptul că Kazahstanul este cel mai mare furnizor mondial de uraniu, „este ca şi cum Arabia Saudită ar avea probleme cu producţia de petrol. Chiar dacă în prezent nu există lipsuri în aprovizionare, există posibilitatea de a apărea o criză de aprovizionare şi asta influenţează acum tranzacţiile”, comentează preşedintele firmei UxC LLC, Jonathan Hinze.

Preţul uraniului este în creştere încă din luna septembrie a anului trecut, cotaţiile înregistrând un avans de 24% în ultimele luni în condiţiile în care investitorii mizează pe faptul că energia nucleară va cunoaşte o relansare pe măsură ce guvernele renunţă la combustibilii fosili.

Chiar dacă preţurile la bursă au crescut, pe fondul turbulenţelor din Kazahstan, nu există o criză imediată de uraniu sau închiderea unor centrale nucleare. Spre deosebire de termocentralele care funcţionează pe petrol sau gaze naturale, centralele atomice pot continua să funcţioneze chiar dacă întârzie livrarea combustibilului pentru că multe au stocuri pentru mai mulţi ani.

În plus, cel puţin o parte din operaţiunile miniere din Kazahstan se derulează în continuare. De exemplu, activitatea firmei Katco, un joint venture între NAC Kazatomprom JSC şi grupul francez Orano SA, nu este suspendată la acest moment iar mina de uraniu este la mare distanţă de zonele unde au loc proteste, a precizat un purtător de cuvânt de la Orano.

#uraniu #produc'ie #Kazahstan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova a votat un proiect de lege care simplifică regimul de admitere temporară a automobilelor și a modificat Codul vamal. Noua prevedere permite ca un vehicul introdus temporar în țară să poată fi scos de pe teritoriul vamal și de către alte persoane, nu doar de cea care l-a introdus inițial .

Până acum, legea nu permitea explicit ca un automobil aflat în regim de admitere temporară să fie scos din țară de altcineva, ceea ce genera blocaje, inclusiv în situații în care persoana care a introdus mașina nu se mai afla în Republica Moldova sau nu putea reveni la frontieră .

Autorii proiectului susțin că această lacună legislativă ducea la riscuri de sancțiuni pentru cetățeni, chiar și în cazuri în care aceștia acționau cu bună-credință. În unele situații, imposibilitatea de a scoate vehiculul la timp putea genera depășirea termenului legal și aplicarea amenzilor sau alte consecințe administrative.

Noua regulă introduce o abordare mai flexibilă: vehiculele pot fi scoase din țară și de alte persoane, cu respectarea condițiilor de admitere temporară. Scopul este de a reduce litigiile, de a preveni sancțiunile nejustificate și de a face legislația mai predictibilă pentru cetățeni și mediul de afaceri.

Potrivit notei de fundamentare, intervenția legislativă este una punctuală și nu implică cheltuieli suplimentare din bugetul de stat. În același timp, autoritățile consideră că măsura va reduce volumul de cazuri problematice gestionate de Serviciul Vamal și va îmbunătăți aplicarea normelor.