BNM pune în circulație o monedă comemorativă dedicată lui Mihai Dolgan

Începând cu 20 mai 2022, Banca Națională a Moldovei pune în circulație ca mijloc de plată și în scop numismatic o monedă comemorativă consacrată aniversării a 80-a de la nașterea lui Mihai Dolgan – compozitor, instrumentist, interpret de muzică ușoară, fondator al formației legendare „Noroc” (1967), conducător al ansamblului vocal – instrumental „Contemporanul” (1974), laureat al numeroaselor premii naționale și internaționale, „Artist Emerit”, „Artist al Poporului”, deținător al „Ordinului Republicii” .

Celebrul compozitor a lăsat un tezaur muzical impunător: șlagăre nemuritoare, printre care „De ce plâng chitarele?”, „Dor, dorule”, „Cântă un artist”, „Primăvara”, „Soare”, „Toamnele” ș.a. Creația lui Mihai Dolgan constituie un adevărat fenomen artistic. Compozitorul a educat generații întregi, cultivându-le gustul pentru muzica bună, rafinată, modernă. Într-un interviu pentru presa străină, Mihai Dolgan spunea : „Viața m-a adus la ceea ce sunt”.

„Publicul și profesioniștii din lumea muzicii i-au apreciat talentul, spiritul inovator și viziunea artistică neordinară. Iar înregistrările devenite astăzi documentare, de fapt, reînvie impresii și sentimente mereu actuale în viața noastră, indiferent de generație. Ne dorim, ca moneda comemorativă consacrată lui Mihai Dolgan să ajungă în rândul numismaților și altor consumatori de artă monetară – ca o valoare numismatică, dar și ca un îndemn de a descoperi și a redescoperi creația celebrului muzician”, spune guvernatorul BNM, Octavian Armașu, cu ocazia lansării monedei.

Moneda din argint are valoarea nominală de 50 lei și un tiraj de 500 unități și va completa seria „Personalități”.

Moneda comemorativă, ambalată în capsulă de metacrilat transparentă și în cutie de prezentare, este însoțită de certificatul de autenticitate care conține un QR cod, în care este stocată informația despre monedă. Certificatul de autenticitate este semnat de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Monedele comemorative emise de Banca Națională se comercializează prin intermediul băncilor licențiate din Republica Moldova.

#Mihai Dolgan #moneda #moneda comemorativa #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela