Autoritățile prinse în capcană! Lupușor: Majorarea rezervelor obligatorii scumpește finanțarea deficitului bugetar

06 Mai 2022, 10:28
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
06 Mai 2022, 10:28 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Decizia BNM privind majorarea ratei de bază și a normei rezervelor obligatorii (la 33% 16 mai – 15 iunie 2022) nu poate să nu trezească controverse, având în vedere situația economică dificilă și inflația atât de înaltă (stagflație) – un mediu mai dificil pentru activitatea unei bănci centrale e greu de imaginat. Per ansamblu, restricționarea politicii monetare în condiții inflaționiste este acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm pentru a preveni destabilizarea macroeconomică și este o practică absolut normală pentru o bancă centrală care are scopul principal de a asigura stabilitatea prețurilor (ex: BNR recent la fel a majorat rata de bază, dar și multe alte bănci centrale din regiune, din cauza inflației globale). Dar această postare a mea nu ar avea sens dacă nu aș veni cu anumite precizări, susține economistul Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Lupușor crede că BNM operează cu o serie de ipoteze, cel puțin din punctul meu de vedere, eronate, care au dus la o politică monetară prea restrictivă pentru condițiile macroeconomice actuale.

Prima ipoteză este că înăsprirea politicii monetare va stimula moldovenii să reduca consumul și să economisească mai mult. Adevărul este că dobânda la credite are o influență destul de mică asupra cererii pentru credite de consum (cazul creșterii fulminante a sectorului de microcreditare cu rate de zeci de ori mai mari decât cele oferite de bănci este cea mai clară dovadă), iar tendința de temperare a creditarii si consumului, si implicit inclinatia spre economisire, deja este vizibila pe fundalul razboiului din Ucraina (moldovenii si fara indemnurile bancii centrale deja se adapteaza). În al doilea rând, înăsprirea politicii monetare nu neapărat va duce la creșterea puternică a dobânzilor la depozitele bancare care să stimuleze un val masiv de economisire, deoarece sistemul bancar are suficiente lichidități și va ajusta dobânzile în funcție de necesitățile proprii, aproape indiferent de deciziile BNM”, spune economistul.

În opinia lui, chiar dacă decizia de majorare a ratei de bază este îndreptățită, scopul căreia este să ancoreze anume așteptările inflaționiste (o strategie absolut corectă), decizia de majorare a normei rezervelor obligatorii scumpește și mai mult finanțarea deficitului bugetar (și el, la maxime istorice în acest an). Deci, se compromite „policy mix-ul” dintre politica monetară restrictivă și politica bugetară stimulativă – atât de important în condiții de crize economice.

Deciziile de politică monetară în general, și a celor emise de BNM în particular, nu au efect imediat, acestea fiind vizibile peste 3-4 trimestre (în cazul normei rezervelor obligatorii – un pic mai rapid, dar totuși cu întârziere). În condiții de criză, aceste lag-uri sunt și mai lungi. Prin urmare, BNM trebuie să promoveze o politică monetară anticipatorie și nu reactivă: să identifice cât mai timpuriu riscurile inflaționiste și să adopte decizii monetare cu câteva trimestre înainte de materializare a presiunilor inflaționiste. În cazul în care s-a întârziat sau nu s-a reușit identificarea anticipată a riscurilor respective, politica monetară trebuie să treacă în alt regim: regim de stabilizare macroeconomică, prin promovarea unei politici monetare mai echilibrate, cu scop mai larg și long-term decât doar reducerea inflației, prin luarea în considerație a efectelor pro-ciclice a deciziilor sale (ex: care va fi impactul deciziei asupra creșterii economice). O asemenea strategie ar fi îndreptățită și de faptul că inflația pe care BNM încearcă să o stăvilească nu este de sorginte monetară, respectiv este practic în afara ariei de influență a autorității monetare”, mai spune economistul.

Lupușor afirmă că o politică monetară mai echilibrată ar arăta în felul următor: majorarea ratei de bază așa cum s-a decis, menținerea normei rezervelor obligatorii (sau chiar micșorarea acestora pentru a susține finanțarea deficitului bugetar) și comunicarea activă privind capacitatea și determinarea BNM de a menține stabilitatea macrofinanciară și tendința dezinflaționistă care va urma peste 2-3 trimestre pentru a ancora așteptările inflaționiste (de fapt, pe timp de crize, anume comunicarea trebuie să devină principalul instrument de politică monetară). Ar putea fi examinată și opțiunea majorării normei rezervelor în lei în paralel cu micșorarea normei rezervelor în valută, pentru a stimula economisirea în monedă națională și a stimula și cererea pentru monedă națională, cu impact asupra stabilității cursului valutar.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

05 Iul. 2025, 09:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Iul. 2025, 09:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premier Energy și FEE Nord au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cereri oficiale de reducere a tarifelor reglementate, invocând scăderea costurilor de achiziție pentru perioada iunie-decembrie 2025.

FEE Nord (operatorul de stat care deservește raioanele din nord) propune micșorări de aproape 10 % pentru consumatorii racordați la joasă tensiune și până la 14,7 % la intrarea în rețeaua de transport. Concret, prețul solicitat la punctele de intrare în rețelele de transport este de 264 bani/kWh, față de 310 bani/kWh în prezent; la ieșirea din transport – 289 bani/kWh (-13,5 %); pentru consumatorii de medie tensiune – 318 bani/kWh (-12,6 %); iar pentru cei de joasă tensiune – 422 bani/kWh (-9,8 %).

Premier Energy, care alimentează centrul, sudul și municipiul Chișinău, solicită reduceri mai temperate, de circa 4-6 %. Noile tarife propuse sunt: 285 bani/kWh la intrarea în rețelele de transport (-5,6 %), 309,54 bani/kWh la ieșire (-5,0 %), 312,49 bani/kWh pentru consumatorii de înaltă tensiune (-5,0 %), 333,83 bani/kWh pentru medie tensiune (-4,9 %) și 393,76 bani/kWh pentru joasă tensiune (-4,0 %). Prețul mediu al serviciului universal ar scădea astfel la 374,45 bani/kWh, cu 8,7 % sub nivelul actual de 4,10 lei/kWh (410 bani).

Premier Energy contestă premisele de preț transmise de furnizorul central Energocom, susținând că valorile estimate pentru energia de pe bursa OPCOM ar fi „subestimate”, mai ales pentru lunile de vârf ale anului, și cere ANRE să ia în calcul calculele proprii, bazate pe un curs de 19,90 MDL/EUR și pe o majorare de 22 % a cotațiilor bursiere.

În prezent, tariful la  energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO