Autoritățile prinse în capcană! Lupușor: Majorarea rezervelor obligatorii scumpește finanțarea deficitului bugetar

06 Mai 2022, 10:28
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2022, 10:28 // Bănci şi Finanţe //  Lupu Eduard

Decizia BNM privind majorarea ratei de bază și a normei rezervelor obligatorii (la 33% 16 mai – 15 iunie 2022) nu poate să nu trezească controverse, având în vedere situația economică dificilă și inflația atât de înaltă (stagflație) – un mediu mai dificil pentru activitatea unei bănci centrale e greu de imaginat. Per ansamblu, restricționarea politicii monetare în condiții inflaționiste este acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm pentru a preveni destabilizarea macroeconomică și este o practică absolut normală pentru o bancă centrală care are scopul principal de a asigura stabilitatea prețurilor (ex: BNR recent la fel a majorat rata de bază, dar și multe alte bănci centrale din regiune, din cauza inflației globale). Dar această postare a mea nu ar avea sens dacă nu aș veni cu anumite precizări, susține economistul Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Lupușor crede că BNM operează cu o serie de ipoteze, cel puțin din punctul meu de vedere, eronate, care au dus la o politică monetară prea restrictivă pentru condițiile macroeconomice actuale.

Prima ipoteză este că înăsprirea politicii monetare va stimula moldovenii să reduca consumul și să economisească mai mult. Adevărul este că dobânda la credite are o influență destul de mică asupra cererii pentru credite de consum (cazul creșterii fulminante a sectorului de microcreditare cu rate de zeci de ori mai mari decât cele oferite de bănci este cea mai clară dovadă), iar tendința de temperare a creditarii si consumului, si implicit inclinatia spre economisire, deja este vizibila pe fundalul razboiului din Ucraina (moldovenii si fara indemnurile bancii centrale deja se adapteaza). În al doilea rând, înăsprirea politicii monetare nu neapărat va duce la creșterea puternică a dobânzilor la depozitele bancare care să stimuleze un val masiv de economisire, deoarece sistemul bancar are suficiente lichidități și va ajusta dobânzile în funcție de necesitățile proprii, aproape indiferent de deciziile BNM”, spune economistul.

În opinia lui, chiar dacă decizia de majorare a ratei de bază este îndreptățită, scopul căreia este să ancoreze anume așteptările inflaționiste (o strategie absolut corectă), decizia de majorare a normei rezervelor obligatorii scumpește și mai mult finanțarea deficitului bugetar (și el, la maxime istorice în acest an). Deci, se compromite „policy mix-ul” dintre politica monetară restrictivă și politica bugetară stimulativă – atât de important în condiții de crize economice.

Deciziile de politică monetară în general, și a celor emise de BNM în particular, nu au efect imediat, acestea fiind vizibile peste 3-4 trimestre (în cazul normei rezervelor obligatorii – un pic mai rapid, dar totuși cu întârziere). În condiții de criză, aceste lag-uri sunt și mai lungi. Prin urmare, BNM trebuie să promoveze o politică monetară anticipatorie și nu reactivă: să identifice cât mai timpuriu riscurile inflaționiste și să adopte decizii monetare cu câteva trimestre înainte de materializare a presiunilor inflaționiste. În cazul în care s-a întârziat sau nu s-a reușit identificarea anticipată a riscurilor respective, politica monetară trebuie să treacă în alt regim: regim de stabilizare macroeconomică, prin promovarea unei politici monetare mai echilibrate, cu scop mai larg și long-term decât doar reducerea inflației, prin luarea în considerație a efectelor pro-ciclice a deciziilor sale (ex: care va fi impactul deciziei asupra creșterii economice). O asemenea strategie ar fi îndreptățită și de faptul că inflația pe care BNM încearcă să o stăvilească nu este de sorginte monetară, respectiv este practic în afara ariei de influență a autorității monetare”, mai spune economistul.

Lupușor afirmă că o politică monetară mai echilibrată ar arăta în felul următor: majorarea ratei de bază așa cum s-a decis, menținerea normei rezervelor obligatorii (sau chiar micșorarea acestora pentru a susține finanțarea deficitului bugetar) și comunicarea activă privind capacitatea și determinarea BNM de a menține stabilitatea macrofinanciară și tendința dezinflaționistă care va urma peste 2-3 trimestre pentru a ancora așteptările inflaționiste (de fapt, pe timp de crize, anume comunicarea trebuie să devină principalul instrument de politică monetară). Ar putea fi examinată și opțiunea majorării normei rezervelor în lei în paralel cu micșorarea normei rezervelor în valută, pentru a stimula economisirea în monedă națională și a stimula și cererea pentru monedă națională, cu impact asupra stabilității cursului valutar.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

05 Iun. 2023, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
05 Iun. 2023, 16:26 // Actual //  Lupu Eduard

În timp ce majoritatea consumatorilor achită un tarif de 29,27 de lei pentru metrul cub de gaz, mai mulți agenți economici, circa 70 la număr, achită un tarif de 11-14 lei pentru metrul cub. Directorul Energocom, Victor Bînzari a declarat pentru BANI.MD că respectivele companii care „livrează gaz mai ieftin lucrează cu ziua de astăzi. Din moment ce prețurile la Energocom vor fi egale cu cele de pe piață, acestea nu se vor mai regăsi”.

Cinci companii care livrează gaz mai ieftin au parteneri de la Bursa Română de Mărfuri de la care cumpără metan după care îl transportă în Republica Moldova și îl vând celor cu care au perfectate contracte.

Este vorba de cinci companii, care au fost făcute publice de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. Este vorba de npc, sd-energy, transautogaz, n-gaz și rotalingaz.

„Atunci când la bursă prețurile erau foarte mari, în Republica Moldova a fost stabilit un preț plafonat 29,27 de lei. Asta deși erau perioade când prețurile la bursă erau de 340 mia de metri, în timp ce Moldovagaz cumpăra și cu 1800 de dolari mia de metri cubi. Respectiv prețul de procurare, plus furnizarea și distribuția aducea costul real pentru consumatori la circa 40 de lei, dar ANRE a stabilit un preț unificat de 29,27 de lei metrul cub de lei și toate aceste devieri acum trebuie să fie recuperate de furnizorul de gaze”, a explicat Bînzari.

Directorul Energocom susține că, pe de o parte statul a plafonat prețul și a oferit subvenții către consumatori finali și au beneficiat de ele toți consumatorii. „Acum prețul la bursă s-a redus or, devierile trebuie recuperate. Acum sunt clienți pe piață care vând la prețul de bursă și o parte dintre consumatori pleacă la ei, iar dacă la bursă va fi mai scump vor vrea să revină la Modovagaz. Aceste companii vor să câștige permanent din piață și nu vor să-și asume responsabilitatea de jucători cinstiți. Ei doar profită. Un exemplu este și cu companiile energetice care atunci când a crescut prețul la bursă au dispărut din piață pentru că au jucat pe piața nereglementată”, a spus Bînzari.

„Sunt oportuniști care lucrează doar acum. Dacă în scurt timp prețurile Energom vor fi similare cu cele de pe piață cu siguranță aceste companii nu-și vor regăsi locul în piață”, a mai adăugat Bînzari.

Ba mai mult, ultima decizie luată de CSE, de la sfârșitul lunii mai, obligă întreprinderile care renunță la piața reglementată și cumpără gaze naturale de pe piața liberă să plătească devierile financiare neachitate. „Când un consumator iese pe piața liberă și vrea să beneficieze de prețuri mai mici la gaz, povara devierilor trebuie să o ia cu el, dar nu să o lase celorlalți consumatori”, a argumentat ministrul energiei, Victor Parlicov noile reguli.

Cel mai interesant este că piața energetică este liberalizată. Republica Moldova și-a asumat acest lucru față de UE.

Piața gazelor din Republica Moldova este liberalizată și, respectiv oricine își poate lua licență care costă 3200 de leii și poate livra metan consumatorilor.

Legislația prevede asigurarea unui acces transparent la rețelele de transport al gazelor naturale, inclusiv în legătură cu tranzacțiile transfrontaliere și instituirea unor proceduri unice de cooperare dintre operatorii de sistem din Republica Moldova și operatorii de sistem din țările vecine, la capitolul interoperabilitatea și schimbului de date.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău