Autoritățile prinse în capcană! Lupușor: Majorarea rezervelor obligatorii scumpește finanțarea deficitului bugetar

Decizia BNM privind majorarea ratei de bază și a normei rezervelor obligatorii (la 33% 16 mai – 15 iunie 2022) nu poate să nu trezească controverse, având în vedere situația economică dificilă și inflația atât de înaltă (stagflație) – un mediu mai dificil pentru activitatea unei bănci centrale e greu de imaginat. Per ansamblu, restricționarea politicii monetare în condiții inflaționiste este acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm pentru a preveni destabilizarea macroeconomică și este o practică absolut normală pentru o bancă centrală care are scopul principal de a asigura stabilitatea prețurilor (ex: BNR recent la fel a majorat rata de bază, dar și multe alte bănci centrale din regiune, din cauza inflației globale). Dar această postare a mea nu ar avea sens dacă nu aș veni cu anumite precizări, susține economistul Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Lupușor crede că BNM operează cu o serie de ipoteze, cel puțin din punctul meu de vedere, eronate, care au dus la o politică monetară prea restrictivă pentru condițiile macroeconomice actuale.

Prima ipoteză este că înăsprirea politicii monetare va stimula moldovenii să reduca consumul și să economisească mai mult. Adevărul este că dobânda la credite are o influență destul de mică asupra cererii pentru credite de consum (cazul creșterii fulminante a sectorului de microcreditare cu rate de zeci de ori mai mari decât cele oferite de bănci este cea mai clară dovadă), iar tendința de temperare a creditarii si consumului, si implicit inclinatia spre economisire, deja este vizibila pe fundalul razboiului din Ucraina (moldovenii si fara indemnurile bancii centrale deja se adapteaza). În al doilea rând, înăsprirea politicii monetare nu neapărat va duce la creșterea puternică a dobânzilor la depozitele bancare care să stimuleze un val masiv de economisire, deoarece sistemul bancar are suficiente lichidități și va ajusta dobânzile în funcție de necesitățile proprii, aproape indiferent de deciziile BNM”, spune economistul.

În opinia lui, chiar dacă decizia de majorare a ratei de bază este îndreptățită, scopul căreia este să ancoreze anume așteptările inflaționiste (o strategie absolut corectă), decizia de majorare a normei rezervelor obligatorii scumpește și mai mult finanțarea deficitului bugetar (și el, la maxime istorice în acest an). Deci, se compromite „policy mix-ul” dintre politica monetară restrictivă și politica bugetară stimulativă – atât de important în condiții de crize economice.

Deciziile de politică monetară în general, și a celor emise de BNM în particular, nu au efect imediat, acestea fiind vizibile peste 3-4 trimestre (în cazul normei rezervelor obligatorii – un pic mai rapid, dar totuși cu întârziere). În condiții de criză, aceste lag-uri sunt și mai lungi. Prin urmare, BNM trebuie să promoveze o politică monetară anticipatorie și nu reactivă: să identifice cât mai timpuriu riscurile inflaționiste și să adopte decizii monetare cu câteva trimestre înainte de materializare a presiunilor inflaționiste. În cazul în care s-a întârziat sau nu s-a reușit identificarea anticipată a riscurilor respective, politica monetară trebuie să treacă în alt regim: regim de stabilizare macroeconomică, prin promovarea unei politici monetare mai echilibrate, cu scop mai larg și long-term decât doar reducerea inflației, prin luarea în considerație a efectelor pro-ciclice a deciziilor sale (ex: care va fi impactul deciziei asupra creșterii economice). O asemenea strategie ar fi îndreptățită și de faptul că inflația pe care BNM încearcă să o stăvilească nu este de sorginte monetară, respectiv este practic în afara ariei de influență a autorității monetare”, mai spune economistul.

Lupușor afirmă că o politică monetară mai echilibrată ar arăta în felul următor: majorarea ratei de bază așa cum s-a decis, menținerea normei rezervelor obligatorii (sau chiar micșorarea acestora pentru a susține finanțarea deficitului bugetar) și comunicarea activă privind capacitatea și determinarea BNM de a menține stabilitatea macrofinanciară și tendința dezinflaționistă care va urma peste 2-3 trimestre pentru a ancora așteptările inflaționiste (de fapt, pe timp de crize, anume comunicarea trebuie să devină principalul instrument de politică monetară). Ar putea fi examinată și opțiunea majorării normei rezervelor în lei în paralel cu micșorarea normei rezervelor în valută, pentru a stimula economisirea în monedă națională și a stimula și cererea pentru monedă națională, cu impact asupra stabilității cursului valutar.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#majorare #Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile ucrainene asupra depozitelor Wildberries ar fi provocat pierderi uriașe celui mai mare marketplace din Rusia și comercianților care își vând produsele prin intermediul platformei. Potrivit estimărilor citate de Forbes, prejudiciul cumulat s-ar putea apropia de un trilion de ruble, după distrugerea unor importante capacități logistice ale companiei.

Campania de atacuri ar fi lăsat Wildberries fără marile sale depozite și ar fi scos din funcțiune aproximativ o treime din capacitatea totală de stocare, punând o presiune puternică asupra imperiului de afaceri controlat de Tatiana Kim.

Serghei Semko, analist principal al agenției de cercetare Data Insight, estimează că numai pierderile directe ale Wildberries provocate de distrugerea infrastructurii ajungeau, la jumătatea lunii august, la 147–223 miliarde de ruble. Dacă sunt incluse costurile pentru demolarea structurilor afectate, evacuarea deșeurilor și refacerea terenurilor, factura ar putea urca la 278 de miliarde de ruble.

Și mai mari sunt pierderile suportate de comercianții care aveau marfa depozitată în centrele logistice lovite. Potrivit estimărilor lui Semko, produsele distruse ar valora între 445 și 507 miliarde de ruble, ceea ce ar ridica prejudiciul total la aproximativ 800 de miliarde de ruble.

Margareta Evstigneeva, șefa Asociației Furnizorilor de Mărfuri pentru Comerțul pe Platforme Electronice, estimează însă pierderile comercianților la 600–700 de miliarde de ruble. Adăugate pagubelor Wildberries, acestea ar putea împinge factura totală spre pragul de un trilion de ruble.

„La mulți a ars până la 95% din întreaga marfă”, afirmă Evstigneeva. Potrivit acesteia, compensațiile oferite micilor comercianți ar fi fost în medie de numai 2.000–30.000 de ruble și nu ar fi acoperit nici 20% din pierderile suferite.

Situația financiară a Wildberries ar începe, la rândul său, să dea semne de tensiune. După atacurile asupra depozitelor, cifra de afaceri a companiei ar fi scăzut, iar comercianții reclamă întârzieri la plata banilor pentru produsele deja vândute.

În paralel, WB Bank, instituția financiară afiliată grupului, a lansat o campanie pentru atragerea banilor populației prin depozite pe termen scurt, cu dobânzi de peste 14% pe an.

Dimensiunea pierderilor este cu atât mai importantă cu cât numai pagubele directe estimate ale Wildberries ar putea depăși profitul anual al companiei. În anul precedent, aceasta raportase un profit de aproximativ 175 de miliarde de ruble.

Reprezentanții comercianților susțin că Wildberries ar invoca forța majoră pentru distrugerea mărfurilor și că nu ar exista, deocamdată, perspective pentru despăgubirea integrală a vânzătorilor afectați.

Unul dintre marii comercianți, Igor Șancenko, susține că a pierdut produse în valoare de peste 400 de milioane de ruble. Acesta cere compensarea mărfurilor distruse cel puțin la prețul de cost și suspendarea temporară a unor obligații fiscale pentru firmele afectate.

O asemenea intervenție ar necesita însă sute de miliarde de ruble. O sursă apropiată Kremlinului, citată anterior de Reuters, susținea că bugetul rus nu dispune de resurse suficiente pentru salvarea comercianților afectați și avertiza asupra riscului unui val de falimente.

Problemele apar într-un moment dificil pentru finanțele publice ale Rusiei. Potrivit datelor prezentate în material, deficitul bugetului federal ajunsese la sfârșitul lunii iulie la 6,45 trilioane de ruble, de 1,7 ori peste nivelul planificat pentru întregul an, în timp ce cheltuielile militare absorb aproximativ o treime din buget.