Bogații lumii de la Davos văd partea plină a paharului când este vorba de economia mondială

Elitele mondiale adunate la Forumul Economic Mondial de la Davos aduc un ton optimist în ceea ce privește reziliența economiei globale. În ciuda contextului tensionat cu războiul și perspectivele de turbulențe politice în acest an, oficialii de la Fondul Monetar Internațional și guvernatorii băncilor centrale sugerează posibilitatea unei aterizări linii. Participanții, inclusiv lideri financiari și de afaceri, accentuează soliditatea piețelor financiare și a economiilor în fața crizelor geopolitice și a altor provocări.

James von Moltke, directorul financiar al Deutsche Bank, a menționat că reziliența economiilor și a piețelor financiare la crizele geopolitice, creșterea dobânzilor și lupta împotriva inflației a fost remarcabil de puternică. Chiar și cu perspectivele incerte ale anului în curs, optimismul este alimentat de capacitatea economiei mondiale de a gestiona provocările.

Gita Gopinath, prim adjunct al directorului general al Fondului Monetar Internațional, a subliniat șansele pentru o „aterizare lină” în condițiile actualei inflații care a încetinit fără a provoca pierderi semnificative în activitatea economică. Guvernatorul Băncii Franței, Francois Villeroy de Galhau, a adăugat că temerile anterioare privind inflația și recesiunea s-au diminuat, iar evitarea acestora este acum posibilă.

Cu toate acestea, profesorul de la Harvard și fost economist șef la FMI, Kenneth Rogoff, a adus o notă de precauție. Desi majoritatea vede 2024 ca un an pozitiv, Rogoff a avertizat că situația geopolitică fără precedent și riscurile imprevizibile rămân amenințări semnificative. Deși un an bun este posibil, pericolele rămân în plan și pot influența perspectivele economice globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Davos #bogati #Elveția #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.