Una dintre cele mai mari companii din industria aviatică aterizează forţat în mijlocul haosului

16 Ian. 2024, 15:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2024, 15:37 // Actual //  bani.md

În octombrie 2023, Dave Calhoun, CEO-UL Boeing, a încercat să-i mobilizeze pe angajaţii a căror morală s-a prăbuşit când compania a fost implicată într-un scandal, după ce s-au descoperit defecte majore de producţie ale aeronvalelor. Aceasta a fost o altă lovitură pentru businessul care s-a bucurat cândva de o reputaţie excelentă în ceea ce priveşte construirea unor aparate de zbor impresionante, scrie Bloomberg.

„Sunt mândru de echipă şi sunt convis că vom lăsa în urmă această perioadă, pentru că am făcut paşii necesari ce vor aduce Boeing pe drumul către viitor”, declara atunci CEO-ul.

La doar câteva zile de la intrarea în 2024, acest optimism nou a zburat pe fereastră după ce o uşă a unui Boeing 737 MAX 9 s-a desprins în timpul unui zbor, punând în pericol aproape 200 de persoane.

Din fericire, nu s-au pierdut vieţi omeneşti, iar avionul a ajuns în siguranţă la Portland, Oregon, în urma unei aterizări de urgenţă.

Cu toate acestea, pe măsură ce imaginile şi înregistrările video de pe smartphone ale terifiantului incident au devenit virale în întreaga lume, inginerilor Boeing, investitorilor şi, mai presus de toate, publicului, li s-a reamintit cât de mult a decăzut această companie – şi cât de departe se află drumul lung de recuperare.

În prezent, Boeing şi modelul său 737 Max sunt asociate cu unele dintre cele mai grave eşecuri în materie de siguranţă şi proiectare a aeronavelor din istoria recentă a aviaţiei. Aproximativ 346 de persoane şi-au pierdut viaţa în accidentele Boeing 737 Max ale zborului Lion Air 610 la sfârşitul anului 2018 şi ale zborului Ethiopian Airlines 302 la mai puţin de cinci luni mai târziu.

După lungi anchete civile şi penale, Boeing a acceptat să plătească 2,5 miliarde de dolari în cadrul unui acord de amânare a urmăririi penale în legătură cu cele două accidente încheiat cu Departamentul de Justiţie la începutul anului 2021.

Acum, Boeing se confruntă cu o investigaţie a Administraţiei Federale a Aviaţiei şi cu luni de examinare din partea Congresului şi a presei, iar opţiunile pentru Calhoun şi echipa sa nu sunt atrăgătoare.

În acest moment, potrivit persoanelor din interiorul Boeing, clienţilor cheie şi autorităţilor de reglementare, doar o resetare dură axată pe siguranţă şi o regândire cuprinzătoare a protocoalelor de aprovizionare, asamblare şi control al calităţii ale companiei vor deschide o cale spre răscumpărarea reputaţiei. Este un proces care va dura ani, nu trimestre, şi ar putea necesita chiar o pauză tactică din rivalitatea companiei cu Airbus SE pentru a face ordine în casă.

Renaşterea Boeing depinde în mare măsură de revenirea companiei la etica sa de inginerie, axată pe pilot şi centrată pe siguranţă, care a dat naştere unor modele emblematice precum jumbo 747 şi foarte popularul 777 widebody – şi chiar 737 în sine, care s-a bucurat de un record de siguranţă stelară timp de cinci decenii înainte de apariţia lui Max, spun foştii directori, precum şi clienţii.

Conducerea superioară a înţeles rapid gravitatea situaţiei. Consiliul de administraţie a primit o primă actualizare la câteva ore de la aterizarea avionului 737 Max al companiei Alaska Air, a declarat preşedintele Boeing, Larry Kellner, în cadrul unei întâlniri cu toţi angajaţii pe 9 ianuarie. În timp ce Calhoun a reunit conducerea superioară şi experţi tehnici pentru a discuta problema şi următorii paşi necesari, directorii au urmărit îndeaproape evoluţia crizei.

Comitetul de siguranţă, creat după accidentele Max, are responsabilitatea principală de a gestiona răspunsul consiliului, a declarat Kellner. Grupul s-a reunit mai întâi în dimineaţa de după accident şi apoi din nou mai târziu în aceeaşi zi.

Boeing se confruntă acum cu câteva decizii strategice dure care vor avea ramificaţii majore pentru investitorii şi clienţii săi. Cea mai urgentă este viitorul programului său principal 737 Max, într-un moment în care unii călători îşi exprimă îngrijorarea cu privire la siguranţa acestuia. De la accident, compania a fost ţinta unor meme-uri şi glume online.

Dar Boeing şi multe companii aeriene nu au o alternativă rapidă. Familia 737 Max este parte integrantă a flotelor globale, iar lista de aşteptare pentru alternativa, un Airbus A320neo, se întinde pe mai mulţi ani. O aeronavă complet nouă, cu un singur culoar, este la cel puţin un deceniu distanţă atât pentru Airbus, cât şi pentru Boeing.

Apoi, există relaţia dintre Boeing şi Spirit AeroSystems Holdings Inc. În timp ce Boeing realizează asamblarea finală la instalaţia sa din Renton, Washington, o mare parte din lucrările la 737 se desfăşoară la peste 2.000 km spre est, în Wichita, Kansas, unde se află furnizorul cheie. Subcontractantul construieşte 70% din structura aeronavei pentru 737 Max, înainte de a trimite fuselajele în lunga lor călătorie cu trenul spre nord-vest.

Spirit Aero a fost desprinsă din Boeing în 2005 şi vândută unor investitori în capital privat, punând capăt la aproape 80 de ani de activitate în cadrul constructorului de avioane american. Mişcarea a făcut parte din eforturile Boeing de a deveni mai suplu şi, în cele din urmă, mai profitabil.

Dar a lăsat contractorul fără acoperirea protectoare a bilanţului Boeing, în special atunci când compania s-a confruntat cu posibile evenimente de dispariţie, cum ar fi pandemia. În timpul nadirului său din 2020, Spirit Aero a redus 6.800 de angajaţi şi a pus salariaţii la o săptămână de lucru de patru zile pentru a păstra lichidităţile. La sfârşitul anului trecut, Boeing a refăcut unele contracte şi a oferit un ajutor financiar suplimentar pentru a-şi susţine partenerul.

FAA îşi intensifică controalele după ce a fost criticată în urma celor două accidente Max de acum aproape cinci ani. Timp de decenii, FAA a delegat angajaţii Boeing şi ai altor mari producători aerospaţiali să acţioneze în numele agenţiei pentru a aproba anumite aspecte ale proiectelor de aeronave. Acum, autoritatea de reglementare ia în considerare aducerea unei terţe părţi pentru a supraveghea în mod independent inspecţiile şi controlul calităţii Boeing, subliniind astfel pierderea sa de încredere.

„Nu există o soluţie simplă pentru Boeing. Este nevoie de o abordare sistematică şi de o resetare riguroasă a modului în care se fac lucrurile”, a declarat declarat Chrystal Zhang, profesor asociat de aviaţie la Universitatea RMIT din Melbourne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.