Una dintre cele mai mari companii din industria aviatică aterizează forţat în mijlocul haosului

16 Ian. 2024, 15:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2024, 15:37 // Actual //  bani.md

În octombrie 2023, Dave Calhoun, CEO-UL Boeing, a încercat să-i mobilizeze pe angajaţii a căror morală s-a prăbuşit când compania a fost implicată într-un scandal, după ce s-au descoperit defecte majore de producţie ale aeronvalelor. Aceasta a fost o altă lovitură pentru businessul care s-a bucurat cândva de o reputaţie excelentă în ceea ce priveşte construirea unor aparate de zbor impresionante, scrie Bloomberg.

„Sunt mândru de echipă şi sunt convis că vom lăsa în urmă această perioadă, pentru că am făcut paşii necesari ce vor aduce Boeing pe drumul către viitor”, declara atunci CEO-ul.

La doar câteva zile de la intrarea în 2024, acest optimism nou a zburat pe fereastră după ce o uşă a unui Boeing 737 MAX 9 s-a desprins în timpul unui zbor, punând în pericol aproape 200 de persoane.

Din fericire, nu s-au pierdut vieţi omeneşti, iar avionul a ajuns în siguranţă la Portland, Oregon, în urma unei aterizări de urgenţă.

Cu toate acestea, pe măsură ce imaginile şi înregistrările video de pe smartphone ale terifiantului incident au devenit virale în întreaga lume, inginerilor Boeing, investitorilor şi, mai presus de toate, publicului, li s-a reamintit cât de mult a decăzut această companie – şi cât de departe se află drumul lung de recuperare.

În prezent, Boeing şi modelul său 737 Max sunt asociate cu unele dintre cele mai grave eşecuri în materie de siguranţă şi proiectare a aeronavelor din istoria recentă a aviaţiei. Aproximativ 346 de persoane şi-au pierdut viaţa în accidentele Boeing 737 Max ale zborului Lion Air 610 la sfârşitul anului 2018 şi ale zborului Ethiopian Airlines 302 la mai puţin de cinci luni mai târziu.

După lungi anchete civile şi penale, Boeing a acceptat să plătească 2,5 miliarde de dolari în cadrul unui acord de amânare a urmăririi penale în legătură cu cele două accidente încheiat cu Departamentul de Justiţie la începutul anului 2021.

Acum, Boeing se confruntă cu o investigaţie a Administraţiei Federale a Aviaţiei şi cu luni de examinare din partea Congresului şi a presei, iar opţiunile pentru Calhoun şi echipa sa nu sunt atrăgătoare.

În acest moment, potrivit persoanelor din interiorul Boeing, clienţilor cheie şi autorităţilor de reglementare, doar o resetare dură axată pe siguranţă şi o regândire cuprinzătoare a protocoalelor de aprovizionare, asamblare şi control al calităţii ale companiei vor deschide o cale spre răscumpărarea reputaţiei. Este un proces care va dura ani, nu trimestre, şi ar putea necesita chiar o pauză tactică din rivalitatea companiei cu Airbus SE pentru a face ordine în casă.

Renaşterea Boeing depinde în mare măsură de revenirea companiei la etica sa de inginerie, axată pe pilot şi centrată pe siguranţă, care a dat naştere unor modele emblematice precum jumbo 747 şi foarte popularul 777 widebody – şi chiar 737 în sine, care s-a bucurat de un record de siguranţă stelară timp de cinci decenii înainte de apariţia lui Max, spun foştii directori, precum şi clienţii.

Conducerea superioară a înţeles rapid gravitatea situaţiei. Consiliul de administraţie a primit o primă actualizare la câteva ore de la aterizarea avionului 737 Max al companiei Alaska Air, a declarat preşedintele Boeing, Larry Kellner, în cadrul unei întâlniri cu toţi angajaţii pe 9 ianuarie. În timp ce Calhoun a reunit conducerea superioară şi experţi tehnici pentru a discuta problema şi următorii paşi necesari, directorii au urmărit îndeaproape evoluţia crizei.

Comitetul de siguranţă, creat după accidentele Max, are responsabilitatea principală de a gestiona răspunsul consiliului, a declarat Kellner. Grupul s-a reunit mai întâi în dimineaţa de după accident şi apoi din nou mai târziu în aceeaşi zi.

Boeing se confruntă acum cu câteva decizii strategice dure care vor avea ramificaţii majore pentru investitorii şi clienţii săi. Cea mai urgentă este viitorul programului său principal 737 Max, într-un moment în care unii călători îşi exprimă îngrijorarea cu privire la siguranţa acestuia. De la accident, compania a fost ţinta unor meme-uri şi glume online.

Dar Boeing şi multe companii aeriene nu au o alternativă rapidă. Familia 737 Max este parte integrantă a flotelor globale, iar lista de aşteptare pentru alternativa, un Airbus A320neo, se întinde pe mai mulţi ani. O aeronavă complet nouă, cu un singur culoar, este la cel puţin un deceniu distanţă atât pentru Airbus, cât şi pentru Boeing.

Apoi, există relaţia dintre Boeing şi Spirit AeroSystems Holdings Inc. În timp ce Boeing realizează asamblarea finală la instalaţia sa din Renton, Washington, o mare parte din lucrările la 737 se desfăşoară la peste 2.000 km spre est, în Wichita, Kansas, unde se află furnizorul cheie. Subcontractantul construieşte 70% din structura aeronavei pentru 737 Max, înainte de a trimite fuselajele în lunga lor călătorie cu trenul spre nord-vest.

Spirit Aero a fost desprinsă din Boeing în 2005 şi vândută unor investitori în capital privat, punând capăt la aproape 80 de ani de activitate în cadrul constructorului de avioane american. Mişcarea a făcut parte din eforturile Boeing de a deveni mai suplu şi, în cele din urmă, mai profitabil.

Dar a lăsat contractorul fără acoperirea protectoare a bilanţului Boeing, în special atunci când compania s-a confruntat cu posibile evenimente de dispariţie, cum ar fi pandemia. În timpul nadirului său din 2020, Spirit Aero a redus 6.800 de angajaţi şi a pus salariaţii la o săptămână de lucru de patru zile pentru a păstra lichidităţile. La sfârşitul anului trecut, Boeing a refăcut unele contracte şi a oferit un ajutor financiar suplimentar pentru a-şi susţine partenerul.

FAA îşi intensifică controalele după ce a fost criticată în urma celor două accidente Max de acum aproape cinci ani. Timp de decenii, FAA a delegat angajaţii Boeing şi ai altor mari producători aerospaţiali să acţioneze în numele agenţiei pentru a aproba anumite aspecte ale proiectelor de aeronave. Acum, autoritatea de reglementare ia în considerare aducerea unei terţe părţi pentru a supraveghea în mod independent inspecţiile şi controlul calităţii Boeing, subliniind astfel pierderea sa de încredere.

„Nu există o soluţie simplă pentru Boeing. Este nevoie de o abordare sistematică şi de o resetare riguroasă a modului în care se fac lucrurile”, a declarat declarat Chrystal Zhang, profesor asociat de aviaţie la Universitatea RMIT din Melbourne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Oct. 2026, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 10:25 // Actual //  Ursu Victor

Politica fiscală pentru anul 2027, votată de Parlament în lectura a doua, reprezintă cea mai amplă majorare a taxelor și impozitelor din istoria Republicii Moldova, susține deputatul Ion Chicu. Fostul premier avertizează că noile prevederi vor lovi în mediul de afaceri, vor scumpi motorina și ar putea avea un efect contrar celui urmărit de Guvern, prin reducerea activității economice și erodarea bazei fiscale.

Potrivit parlamentarului, modificările operate între prima și a doua lectură sunt nesemnificative în raport cu majorările fiscale aprobate.

„În linii mari, această politică fiscală, chiar cu concesiile pe care le-a făcut Guvernul între prima și a doua lectură, rămâne, istoric, cea mai mare majorare de cote de impozite de când există acest stat. Sau cel puțin din 1997, de când s-a aprobat Codul fiscal în vigoare”, a declarat Ion Chicu.

Una dintre cele mai controversate prevederi, în opinia deputatului, este majorarea repetată a accizelor la motorină, cu 20% în 2027 și continuarea creșterilor în următorii ani, până în 2029. Chicu avertizează că această politică va reprezenta o lovitură puternică pentru economie, în special pentru sectoarele dependente de carburanți. Pentru anul 2027, documentul adoptat prevede o majorare de 20% a accizei la motorină și de 10% pentru majoritatea celorlalte produse accizabile.

Criticile vizează și introducerea TVA la gazele naturale începând cu 1 aprilie 2027. Deși autoritățile au majorat plafonul de consum pentru aplicarea cotei reduse, fostul premier consideră că măsura va aduce o povară suplimentară consumatorilor. Conform documentului aprobat, pentru primii 150 de metri cubi de gaze naturale consumați lunar de gospodării se va aplica TVA de 8%, iar cantitatea care depășește acest plafon va fi taxată la cota standard de 20%.

Chicu a criticat și tratamentul fiscal diferențiat aplicat produselor agricole. Potrivit acestuia, revenirea la cota TVA de 8% pentru anumite cereale, în timp ce altele rămân taxate cu 12%, creează discrepanțe greu de justificat economic.

Deputatul susține că opoziția a încercat să atenueze impactul noii politici fiscale prin amendamente, însă majoritatea propunerilor nu au fost acceptate. Din cele 22 de amendamente înaintate de el împreună cu un alt parlamentar, doar trei ar fi fost acceptate integral sau parțial, potrivit propriilor declarații.

Chicu a evidențiat în special amendamentul privind împiedicarea acordării unor facilități fiscale pentru remunerațiile plătite sub formă de acțiuni în sectorul bancar. Potrivit fostului premier, propunerea inițială ar fi permis evitarea unor plăți aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale și medicale.

„Este vorba de milioane de lei care vor ajunge la buget, datorită faptului că ei au acceptat amendamentul nostru”, a afirmat Chicu.

Un alt aspect care provoacă îngrijorarea deputatului ține de extinderea atribuțiilor Serviciului Fiscal de Stat. El susține că noua legislație introduce mecanisme de încasare silită directă de la persoanele fizice, fără necesitatea unei adresări prealabile în instanța de judecată.

„Se introduce dreptul pentru Serviciul Fiscal de Stat să aplice încasarea la persoanele fizice. Adică orice funcționar din Serviciul Fiscal de Stat, fără ca să meargă în instanță, poate, printr-o decizie a sa, să intre pe contul persoanei, să-i sechestreze banii și așa mai departe”, a declarat parlamentarul, prezentând propria interpretare a modificărilor legislative.

Chicu consideră că asemenea mecanisme contravin obiectivului declarat al Guvernului de simplificare a legislației fiscale și riscă să creeze presiuni administrative suplimentare asupra contribuabililor.

Fostul premier pune sub semnul întrebării și capacitatea autorităților de a obține cele 5,1 miliarde de lei estimate drept venituri suplimentare la buget în urma implementării noilor măsuri.

„Eu nu consider că prin asemenea metode se poate obține acest obiectiv. Descurajarea activității economice va duce la erodarea bazei fiscale, iar creșterea cotelor impozitelor poate, în final, să aibă efect invers”, a avertizat deputatul.

Acesta atrage atenția că o eventuală majorare a încasărilor bugetare în 2027 nu poate fi atribuită exclusiv creșterii taxelor și impozitelor, deoarece inflația și scumpirea bunurilor și serviciilor determină automat majorarea nominală a sumelor colectate.

„Aceste 5,1 miliarde trebuie să le ajustăm și la evoluția inflației sau a tarifelor”, a subliniat Chicu.

Parlamentul a adoptat politica fiscală și vamală pentru anul 2027 în ședința din 22 octombrie, cu votul a 54 de deputați PAS. Potrivit Ministerului Finanțelor, modificările ar urma să aducă venituri suplimentare de 5,1 miliarde de lei, dintre care 2,7 miliarde din accize, 1,6 miliarde din TVA și 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu.