Bogații lumii se bat pe clubul Chelsea. Reacția fabuloasă a miliardarului care a oferit cei mai mulți bani

Patronul OGC Nice, Jim Ractliffe, şi Ineos au ţinut să îşi reafirme angajamentul faţă de clubul de la Nisa, după anunţul de vineri a ofertei de cumpărare a lui Chelsea de către miliardarul englez.

Jim Ractliffe a clarificat lucrurile într-o declaraţie. „Acest lucru nu diminuează în niciun fel ataşamentul nostru faţă de Nice. Locuiesc în apropiere şi rămân total impicat şi dedicat succesului clubului”.
Proprietarul lui Ineos speră ca echipa sa să câştige finala Cupei Franţei împotriva lui Nantes pe 7 mai: „Voi fi acolo şi vreau să ridicăm acest trofeu”.

Presa engleză a scris, vineri seară, că un consorţiu condus de Todd Boehly, acţionar al clubului de baseball Los Angeles Dodgers, ar urma să fie ales pentru a continua negocierile de cumpărare a clubului Chelsea, scos la vânzare de Roman Abramovici după ce a fost suspus sancţiunilor în urma invadării Ucrainei de câtre Rusia.

Boehly, un om de afaceri american, s-a asociat cu Mark Walter, de asemena acţionar al echipei Dodgers, cu omul de afaceri britanic Jonathan Goldstein, cu miliardarul elveţian Hansjorg Wyss şi cu compania americană de investiţii Clearlake Capital în încercarea de a cumpăra Chelsea şi acest consorţiu părea favoritul Raine Group, compania însărcinată să intermedieze vânzarea.

Boehly şi colaboratorii săi ar fi oferit 2,5 miliarde de lire sterline (3 miliarde de euro) pentru club plus investiţii ulterioare de un miliard de lire sterline (1,2 miliarde de euro).
Însă o ofertă de ultimul moment, de 4,25 de miliarde de lire sterline (cinci miliarde de euro), din care 1,75 de miliarde de lire sterline (două miliarde de euro) numai pentru investiţii în următorii următorii zece ani, înaintată de cel mai bogat britanic, Jim Ratcliffe, a complicat lucrurile.

Potrivit New York Times, oferta înaintată de Jim Ratcliffe, directorul executiv al gigantului chimic Ineos, ar reprezenta cel mai mare preţ plătit vreodată pentru o echipă sportivă. Sosirea sa în această afacere a perturbat un proces de vânzare care a durat săptămâni întregi, a pus sub semnul întrebării perspectiva unui transfer de proprietate rapid şi a introdus o nouă necunoscută în viitorul unuia dintre cele mai bogate şi mai de succes cluburi de fotbal din lume.

Încă nu e clar dacă oferta lui Ratcliffe, depusă abia vineri dimineaţă, în condiţiile în care termenul limită a fost 18 martei, a fost luată în considerare.

După alegerea ofertei câştigătoare, faza următoare a tranzacţiei presupune negocieri directe pentru finalizarea procesului de vânzare.

Guvernul britanic a emis o licenţă specială pentru a permite clubului să continue să funcţioneze după îngheţarea activelor lui Abramovici, din cauza legăturilor sale cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Conform condiţiilor actuale ale licenţei, clubul nu poate fi vândut, astfel că aceasta trebuie modificată.

#Chelsea #club #Londra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.