Franţa şi Germania sunt hotărâte să susţină Republica Moldova în faţa riscurilor de destabilizare

Miniştrii de externe ai Franţei, Jean-Yves Le Drian, şi Germaniei, Annalena Baerbock, au declarat vineri că sunt hotărâţi să sprijine Republica Moldova în faţa riscurilor de destabilizare cu care se confruntă, transmite AFP, potrivit Agerpres.

„Miniştrii au schimbat opinii despre răspunsul european la războiul din Ucraina şi au discutat despre continuarea şi aprofundarea sprijinului acordat acestei ţări”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului francez de externe.

„Cei doi miniştri au discutat şi despre situaţia din R. Moldova şi hotărârea lor comună de a o susţine în faţa riscurilor de destabilizare a acesteia”, a adăugat Anne-Claire Legendre.
Regiunea separatistă pro-rusă Transnistria din R. Moldova a fost zguduită săptămâna aceasta de o serie de explozii, incidente care au stârnit temeri cu privire la riscul extinderii conflictului care devastează Ucraina.

Franţa a declarat marţi că sprijină R. Moldova în faţa „riscurilor de destabilizare” şi a reiterat „sprijinul pentru integritatea teritorială” a acestei ţări.

Le Drian şi Baerbock au discutat, de asemenea, şi despre „ameninţările la adresa securităţii alimentare” din cauza războiului din Ucraina, unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume. Cei doi „şi-au reafirmat angajamentul de a oferi asistenţă ţărilor care au nevoie” în cadrul preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene – în prima jumătate a anului 2022 – şi a preşedinţiei germane a G7.

Criza alimentară globală, exacerbată de războiul din Ucraina, ar putea împinge în pragul sărăciei zece milioane de oameni din întreaga lume, potrivit Washingtonului.
Rusia este primul iar Ucraina al cincilea exportator mondial de grâu, reprezentând 30% din oferta globală.

De la invazia rusă în Ucraina pe 24 februarie, tone de cereale au rămas andocate în porturi ucrainene precum Mariupol, oraş bombardat şi asediat de armata rusă pentru poziţia sa strategică.

#destabilizare #riscuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.