Bomba din economie! Moldova trăiește din datorii și bani din afară

Republica Moldova a încheiat trimestrul IV 2025 cu un deficit extern și o dependență de finanțarea din exterior, arată datele privind balanța de plăți publicate de Banca Națională a Moldovei .

Potrivit raportului, deficitul contului curent a ajuns la 944,8 milioane de euro, în creștere cu 3,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând 19,4% din PIB. Acest nivel confirmă presiunea asupra economiei, generată în special de dezechilibrul comercial.

Cea mai mare vulnerabilitate vine din comerțul exterior: deficitul comercial cu bunuri a urcat la 1,59 miliarde de euro, după ce importurile au crescut mai rapid decât exporturile. În special, importurile de produse energetice au crescut cu peste 27%, și au ajuns la aproape 483 milioane de euro, ceea ce arată dependența ridicată de resursele externe.

În același timp, exporturile au avut o evoluție pozitivă, în creștere cu 15,1%, impulsionate în principal de produsele agroalimentare. Totuși, structura exporturilor rămâne vulnerabilă, dominată de bunuri primare și cu valoare adăugată redusă.

Un semnal pozitiv vine din sectorul serviciilor, unde excedentul a ajuns la 264,6 milioane de euro, în creștere cu 20%, susținut în special de serviciile IT, care generează deja peste un sfert din exporturile de servicii.

Pe de altă parte, remiterile o sursă tradițională de valută au scăzut ușor, până la 428,4 milioane de euro. Acestea reprezintă 8,8% din PIB, ceea ce indică o diminuare treptată a acestui sprijin extern.

Pentru a acoperi deficitul, economia a avut nevoie de finanțare externă de aproape 928 milioane de euro într-un singur trimestru. Aceasta a fost asigurată în principal prin împrumuturi și reducerea activelor externe, ceea ce crește riscurile pe termen mediu.

În același timp, poziția investițională internațională netă s-a deteriorat până la -6,87 miliarde de euro, echivalentul a 38,1% din PIB, semn că datoriile externe depășesc activele deținute peste hotare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #datorii #export #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.