Criza energetică scapă de sub control: AIE avertizează că deficitul de petrol se va dubla în aprilie

Criza energetică globală provocată de conflictul dintre SUA și Iran riscă să se agraveze semnificativ în luna aprilie, avertizează directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol. Potrivit acestuia, pierderile de petrol și gaze vor fi mult mai mari decât în martie și ar putea avea efecte serioase asupra economiei mondiale.

Birol a declarat, într-un podcast, că situația actuală reprezintă cea mai gravă criză energetică din istorie. Dacă în martie au mai ajuns la destinație unele transporturi contractate înainte de izbucnirea războiului, în aprilie livrările vor scădea drastic. „Pierderile de petrol din aprilie vor fi de două ori mai mari decât în martie”, a spus el, adăugând că lipsa gazelor naturale lichefiate va accentua și mai mult deficitul.

Potrivit șefului IEA, aproximativ 12 milioane de barili de petrol pe zi au dispărut deja de pe piață, un nivel care depășește cumulat crizele petroliere din anii 1973 și 1979, când pierderile erau de circa 5 milioane de barili pe zi fiecare. În plus, blocarea Strâmtorii Hormuz, o rută esențială pentru transportul energetic, și atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat inclusiv livrările de gaze, produse petrochimice și îngrășăminte.

Efectele economice sunt deja vizibile și ar putea deveni mai severe în perioada următoare. Birol avertizează că scumpirile la energie vor alimenta inflația și vor încetini creșterea economică, în special în economiile emergente. În unele țări ar putea apărea chiar raționalizarea consumului de energie. Cele mai afectate sunt, deocamdată, statele din Asia, însă criza ar urma să ajungă în Europa în aprilie sau începutul lunii mai, în special din cauza deficitului de motorină și combustibil pentru aviație.

În acest context, IEA analizează posibilitatea eliberării unor noi cantități din rezervele strategice de petrol, după ce statele membre au decis deja scoaterea pe piață a unui volum record de 400 de milioane de barili. Totuși, Birol subliniază că această măsură poate doar să atenueze impactul, nu să rezolve problema.

„Soluția reală este redeschiderea Strâmtorii Hormuz”, a punctat el.

Între timp, prețurile petrolului au crescut puternic după declanșarea conflictului, înregistrând în martie cea mai mare creștere lunară din ultimele decenii. Criza actuală depășește ca amploare nu doar șocurile petroliere din anii ’70, ci și perturbările pieței gazelor din 2022, generate de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce indică riscul unei perturbări majore a lanțurilor globale de aprovizionare.

#deficit de petrol #aie #aprilie #criza energetica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile mici și mijlocii ar urma să primească sprijin financiar pentru instalarea bateriilor de stocare a energiei, printr-un program de granturi finanțat prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la ONE TV.

„Consiliul Concurenței a emis o decizie privind programul de granturi care urmează să fie finanțat prin ODA pentru IMM-urile care doresc să-și instaleze sisteme de stocare”, a declarat Junghietu.

Sprijinul urmărește consolidarea autonomiei energetice a companiilor. Pentru întreprinderile care au panouri fotovoltaice, bateriile permit folosirea unei cantități mai mari din energia proprie și reducerea consumului din rețea.

„Când sunt zile însorite, energia respectivă poate fi stocată în sistemele de stocare și utilizată în orele de vârf, în orele de seară, când e nevoie de mai multă energie”, a explicat ministrul.

Ministrul nu a precizat valoarea granturilor, contribuția proprie pe care ar trebui să o asigure beneficiarii sau data de la care întreprinderile vor putea depune cereri.

Junghietu a menționat și alte facilități pentru investițiile în acest domeniu. El a amintit că taxa de import pentru bateriile destinate proiectelor de stocare a fost redusă de la 5% la zero pentru următorii doi ani. În paralel, autoritățile discută modificări privind mecanismul TVA, pentru a diminua capitalul blocat al investitorilor.

Republica Moldova dispune, potrivit estimărilor prezentate în interviu, de aproximativ 240–250 MWh de capacități de stocare, instalate de investitori privați. Până la sfârșitul anului, acestea ar putea ajunge la 300–350 MWh.

#baterii de stocare a energiei #Granturi