Bomba din raportul Metalferos: bani mulți, profit zero

Metalferos a înregistrat în 2025 o creștere a afacerilor, însă nu a reușit să revină pe profit. Potrivit situațiilor financiare ale companiei, veniturile din vânzări au ajuns la 437,8 milioane de lei, în creștere cu aproape 59% față de cele 274,9 milioane de lei raportate în 2024.

Cu toate acestea, societatea a încheiat anul cu o pierdere netă de 26,8 milioane de lei, mai mare decât pierderea de 23,8 milioane de lei din anul precedent.

Documentul arată că, deși profitul brut aproape s-a dublat, ajungând la 83,4 milioane de lei, rezultatul final a fost afectat de cheltuieli administrative ridicate și de pierderile din activitatea operațională. Doar cheltuielile generale și administrative au depășit 55,7 milioane de lei.

Un alt detaliu care atrage atenția este reducerea lichidităților. Dacă la sfârșitul anului 2024 compania avea 5,48 milioane de lei sub formă de numerar și echivalente, la sfârșitul lui 2025 suma a scăzut la doar 42.149 lei.

În paralel, numărul angajaților a continuat să scadă. În 2025 Metalferos avea 142 de salariați, comparativ cu 152 în anul precedent.

Totuși, compania continuă să afișeze o poziție financiară relativ solidă din perspectiva îndatorării. Rata autonomiei financiare a rămas la 90%, ceea ce arată că cea mai mare parte a activelor este susținută din capital propriu și nu din împrumuturi.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Moldova a devenit una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei, în condițiile în care tot mai puțini oameni sunt disponibili să lucreze, iar migrația și îmbătrânirea populației pun presiune directă pe companii, salarii și inflație. Concluziile au fost prezentate de experții Grupului Băncii Mondiale în cadrul discuțiilor cu Clubul Presei Economice, dedicate perspectivelor economice ale Moldovei și transformărilor de pe piața muncii.

Datele prezentate arată că aproape 50% dintre adulții apți de muncă sunt inactivi, în timp ce populația de vârstă activă continuă să scadă și va continua să se reducă până în 2050. În paralel, șomajul general este sub 4%, iar în rândul tinerilor ajunge la 7,4%, ceea ce indică nu lipsa locurilor de muncă, ci lipsa oamenilor disponibili pentru angajare.

Experții spun că piața muncii este „tensionată”, iar deficitul de forță de muncă deja împinge salariile în sus. În lipsa unor măsuri eficiente, această presiune salarială riscă să alimenteze și mai mult inflația, care și așa rămâne ridicată din cauza scumpirilor externe și a crizelor regionale.

Una dintre cele mai mari probleme rămâne migrația. Pentru mulți tineri și bărbați apți de muncă, plecarea peste hotare a devenit alternativa la angajarea în Moldova. Raportul arată că peste jumătate dintre tinerii NEET, cei care nici nu lucrează și nici nu studiază, declară că muncesc deja în străinătate sau se pregătesc să plece. În cazul femeilor tinere, două treimi invocă responsabilitățile de îngrijire și lipsa serviciilor sociale drept principal motiv pentru ieșirea de pe piața muncii.

În același timp, salariile din Moldova sunt comparate tot mai des cu veniturile din diaspora, susțin experții Băncii Mondiale. Remitențele ridicate au crescut pragul salarial acceptat de populație, iar multe persoane refuză locuri de muncă considerate slab plătite sau cu productivitate redusă. Datele prezentate arată că 42% dintre tinerii șomeri au refuzat un loc de muncă din cauza salariilor mici, influențați inclusiv de veniturile rudelor din străinătate.

Situația este agravată și de exodul specialiștilor. Potrivit raportului, lucrătorii mai educați și mai tineri emigrează disproporționat, ceea ce creează deficit de competențe și încetinește transformarea economică a țării.

„Câștigurile de participare nu se traduc automat în ocupare internă mai mare. Fără creare de locuri de muncă mai productive, noua ofertă de muncă va fi absorbită probabil în străinătate”, avertizează experții.

Datele mai arată că participarea bărbaților la piața muncii este sub nivelul Uniunii Europene și al Balcanilor de Vest pentru majoritatea grupurilor de vârstă. Participarea femeilor este mai apropiată de cea din Balcanii de Vest, însă rămâne sub media europeană, în special pentru categoria 25–54 de ani. În același timp, participarea tinerilor stagnează, fenomen descris drept o problemă structurală alimentată de criza demografică.

Pentru a evita adâncirea crizei de pe piața muncii, Banca Mondială recomandă măsuri urgente: creșterea participării femeilor și tinerilor la muncă, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și vârstnicilor, facilitarea revenirii diasporei, modernizarea educației și dezvoltarea competențelor digitale. Experții mai recomandă simplificarea regulilor pentru investiții și crearea de locuri de muncă mai productive, astfel încât economia să poată păstra forța de muncă în țară.

În paralel, economia Moldovei continuă să fie afectată de șocurile externe. Banca Mondială estimează o creștere economică de 1,9% în 2026, după avansul de 2,4% din 2025, însă avertizează că impactul conflictului din Orientul Mijlociu, scumpirea energiei și presiunile asupra agriculturii vor menține inflația ridicată și vor afecta economia inclusiv în 2027.